Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

joi, 10 aprilie 2014

Intre Transalpina si Transfagarasan, surprizele se tin lant: Povestea unui calator la bordul celor mai frumoase povesti despre Romania

După Ioana, sosește acum la bord Lucian, pentru a ne povesti o ieșire spectaculoasă, de 3 zile, în perioada 26-28 iulie 2013, presărată cu peisaje fantastice, vizite la spital, obiective Unesco, cetăți și peșteri și două drumuri magnifice - TransAlpina și TransFăgărășan.

Împătimit de România și călător pe plaiuri mioritice, după cum se descrie, Lucian ne poartă în rândurile următoare într-o navigare extrem de plăcută, pe patru și... două roți. Haideți să-l însoțim!

~

Vineri. Plecarea din Cluj pe la 10. 11 oameni într-o mașină și 4 motociclete. Trupa a fost: Dragoș, subsemnatul (Lucian), Ștefan, Ame, Eta, Dani, Andreea, Dan, Iulia, Paul, Attila.



Se poate alimenta de la ieșirea din Petrești sau mai era o benzinărie la Șugag, pe partea dreaptă. 

Prima oprire a fost la Cetatea Dacică de la Căpâlna, obiectiv UNESCO din județul Alba, ca și Cetatea Țărănească Câlnic, care este relativ aproape. Cetatea dacică, acum o ruină, va fi pe viitor restaurată cu sprijinul CJ Alba, cel puțin așa se vehiculează în presă. 

Cetatea Capalna


Drumul cu mașina de la indicator mai duce vreo 200 m, apoi este o poteca de 1,8 km până la cetate, destul de lată pentru o motocicletă, așa că o parte au urcat cu motoarele, alții pe jos. Sunt indicatoare, iar zona este frumoasă, marele noroc al nostru au fost merele coapte, mici si acrișoare, dar foarte bune. Ajunși la cetate, din care a rămas doar zona turnului și niște trepte, am jucat "Dansul Fetelor de la Căpâlna", chiar dacă erau și băieți în joc și știam că adevărata Căpâlna este în zona Blajului.

dansul fetelor de la capalna


Până la Obârșia Lotrului se trece pe lângă lacurile de acumulare de pe Valea Sebeșului (Frumoasei): Căpâlna, Tău-Bistra și Oașa, de unde se vede Masivul Șureanu. Drumul, din păcate, nu este în condiții foarte bune, în multe zone fiind săpate șanțuri pentru canale colectoare de pe marginea drumului, iar șanțul este acoperit cu pietriș, dar peisajul este de vis și într-o continuă schimbare din cauza tăierii de lemne. La Obârșia Lotrului este o piață volantă pe marginea drumului, plină cu ciuperci și fructe de pădure. Drumul până la Lacul Vidra, un alt lac de acumulare cu barajul făcut din bolovani este în stare bună până la coada lacului (de unde continuă spre Voineasa), dar de la coadă până la baraj este plin de gropi. De la baraj (dar și de pe drumul până la Obârșie) se vede domeniul schiabil TransAlpina. Pe partea dreaptă în direcția de mers spre baraj se vede stațiunea turistică Vidra, părăsită momentan și care arată ciudat.

statiunea vidra


După Obârșie, am ratat indicatorul de Novaci și am mers vreo 5 km spre Petroșani. Ne-am întalnit cu Dani, care a venit pe motor după noi, și după o scurtă analiză a situației, ne-am întors.

O altă eroare de navigație, cauzată tot de neatenție, a fost confundarea Vf Muntinu cu Pasul Urdele. La prima vedere, nu pare o greșeală mare, dar Ștef și Dragoș voiau să coboare pe biciclete până la Novaci. După o defecțiune la o bicicletă și urcarea spre Pasul Urdele, au abandonat ideea. Îmi asum ambele greșeli de navigație, mai ales că aveam și o hartă montană cu Parângul, iar zona Muntinu este ușor de recunoscut datorită unui lac aflat într-o căldare aproape de drum. Sfat pentru bicicliști: studiați elevația traseului, care (dacă nu greșesc) coboară constant doar începând cu releul de la Rânca și luați în calcul frigul și vântul de la acea altitudine.

Nu sunt fan al stațiunilor de munte, așa că nici Rânca nu m-a impresionat: prea multe stiluri arhitecturale, termopane și termoizolații cu polistiren, dând impresia de haos. Am văzut prea puține case de lemn. Până în Novaci am coborât pe întuneric, deci nu am văzut mai nimic.

Baraj Oasa Sureanu Patru peisaj transalpina Baraj Oasa
lacul vidra coada lacului vidra peisaj transalpina



Sâmbătă. Prima oprire a fost la Peștera Muierii de la Baia de Fier, unde taxa de intrare este de 10 Ron. În schimb, primești o mulțime de oameni, cred că am intrat cam 100, aglomerație ca în club, poze de Facebook cu stalagmita la subraț, toți dornici să pună mâna pe picătura din vârful stalagtitei. 

aglomeratie pestera muierii


Următoarea oprire - Peștera Polovragi. Și aici taxa este de 10 Ron (5 Ron studenți). Se intră din oră în oră. Am avut norocul să ne întâlnim în peșteră cu un fost explorator, care a fost și în zonele mai greu accesibile și care știa foarte bine peștera. Poate datorită poveștilor spuse de explorator sau a faptului că eram numai vreo 20 în peșteră (din care noi eram 11), vizitarea acestei peșteri a fost mult mai plăcută decât la Peștera Muierii.

Pestera Polovragi


O explorare a Cheilor Oltețului, foarte înguste și spectaculoase, cu apă foarte rece, nu putea să lipsească. Pe drumul care urcă prin stânga râului Polovragi, după primul pod de traversare a râului, se vede o cascadă și o serie de trepte și scări care coboară pânâ în albia râului. De aici am pornit în explorarea cheilor în aval, spre mănăstire, cu Dragoș, Ștef și Attila. În mare parte, parcurgerea presupune traversarea prin apă sau, unde este posibil, pe pietrișul de lângă pereții cheilor. Un costum neopren este necesar, chiar dacă apa nu are mai mult de jumătate de metru, este foarte rece. Nu am văzut să fie traseu marcat, dar nu ai cum să te pierzi în chei. Mai sus de peșteră, un puternic izvor se varsă în râu și de aici apa se răcește foarte mult. Nu am găsit un loc pe unde să ieșim decît la Mănastirea Polovragi, pe lângă zidul care înconjoară domeniul. Poate este mai în aval, dar fiind și câteva vaci lângă râu și cum ne era de ajuns apa foarte rece, ne-am limitat la traseul care poate fi parcurs în aproximativ 1 oră.

Cheile Oltetului


Duminică. Traseul inițial era unul scurt ca și timp: Novaci - Dobra - Jina - Poiana Sibiului - Cluj, parcurgerea Drumului Regelui. Doar când te afli cu motorul relativ aproape de TransFăgărășan, ispita este prea mare, așa că ne-am întors pe la Curtea de Argeș - Sibiu - Ocna Sibiului - Blaj - Cluj. La limita dintre Gorj și Vâlcea, Paul a prins sub bandană, în mers pe motor, o albină, așa că am făcut o vizită la Spitalul Județean Vâlcea. 



După Vâlcea, următoarea oprire a fost la Curtea de Argeș, la Catedrala Curtea de Argeș. Echipamentul neadecvat și timpul scurt avut la dispoziție ne-a împiedicat să vizităm și interiorul Catedralei, dar ne-am bucurat și minunat de măiestria lui Manole.

catedrala curtea de arges


Cetatea de la Poenari a fost următorul obiectiv de pe listă, cu cele 1480 de trepte și o priveliște asupra văii în aval a râului Argeș. Taxa de vizitare este de 5 Ron. Cetatea se păstrează într-o stare relativ bună, chiar dacă au trecut peste ea cutremure și vreo 500 de ani. Timpul necesar urcării până la obiectiv, a vizitării și coborârii spre mașină este de 1h 30 min. Acolo sunt sanșe mari să găsești mai mulți turiști străini decât români, atrași de mitul lui Dracula. Poate când se va construi telecabina (este de mulți ani la nivel de proiect și măsurători topografice), se va schimba situația.

Cetatea Poenari


Ultimul lac de acumulare și cel mai impresionant a fost Vidraru. Partea argeșeană a TransFăgărășanului a fost nouă pentru mine, deci nu știam nici de "Omulețul electric" (așa l-am botezat noi) și nici de plimbările cu barca pe lac. Știam doar de Valea lui Stan, un traseu pe cere l-am făcut după vreo 3 săptămâni (punct roșu, 4,5 h de la Valea lui Stan - Poiana Călugărița - Cabana Călugărița - Vidraru - Valea lui Stan). 

Eu sunt fan TransFagarășan, partea sibiană, poate și pentru că l-am văzut la final de liceu, cu toate etajele de vegetație din Valea Bâlea. La refugiul Salvamont, în partea stângă față de ieșirea din tunel, se poate dormi cu 25 Ron/noapte în priciuri (paturi pe 2 nivele cu câte 6 locuri).

statuie prometeu vidraru Vidraru vazut de la statuie Vidraru vazut de la statuie
TransFagarasan in Arges TransFagarasan in Arges TransFagarasan in Arges

TransFagarasan in Sibiu


La Sibiu ne-am despărțit în 3 grupe, cu destinația Cluj. Cu mașina urma să mergem pe Ocna Sibiului - Blaj (Dani, Andreea și Attila), o oprire pentru masă în Sibiu, iar Paul, Dan și Iulia - prin Sibiu spre Teiuș, unde trebuia să ne întâlnim la masă și să plecăm spre Cluj. Ca o surpriză de final al zilei, la ieșirea din Teiuș, ne-am întâlnit cu trupa care a mâncat în Sibiu, deși nu am mai vorbit cu niciun motociclist de vreo 2 ore (telefon descărcat, dar și dificultatea de a auzi un telefon când ești pe motor). Așa că am plecat toți 11 spre Cluj, însă am mers în formație completă numai până la prima benzinărie, unde ne-am despărțit din nou.

Sosirea în Cluj a fost pe 01:30, după mulți kilometri și o serie de evenimente faine.

motociclisti salut  
motociclisti apus 
Utile:

În perioada 15 oct - 15 mai, TransAlpina este închisă.
Partea Jina - Șugag a fost reabilitată.
Drumurile Săsciori - Câlnic - Gârbova - E81, respectiv E81- Boz sunt asfaltate.
Până la Râpa Roşie este drum de ţară, practicabil totuşi cu maşina.

Autor&foto: Lucian Crișan
Editor: Anda Stănciulescu


~ Dacă aveți întrebări în legătură cu acest traseu și obiectivele de pe drum, 
lăsați-le cu încredere într-un comentariu și sigur veți primi răspuns ~

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!


Un comentariu: