Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

marți, 10 decembrie 2013

Prejmer, monument Unesco de Sfantul Andrei

Pe 30 noiembrie 2013 am fost pentru a treia oară la Prejmer, de data aceasta fiind cu noroc, conform zicalei, în sensul că am găsit prilejul să deapăn pe punte povestea acestui loc. La 15 km de Brașov, pe drumul care duce spre Buzău, poziționare care a adus de-a lungul timpului numai necazuri localității de pe râul Târlung, am găsit mereu o splendidă biserică fortificată, monument Unesco încă din anul 1999. Pentru călătorii obișnuiți cu drumurile patriei, cred că nu mai e un secret "brandul" Prejmerului - balcoanele de lemn, fotogenice din cale afară, care au fost subiectul a numeroase ședințe foto și care și-au adjudecat mai mereu locul în materialele de promovare turistică, chiar la nivel internațional. 

pasaj scari prejmer


Pentru cei care n-au mai fost niciodată în vizită la o biserică fortificată, Prejmer poate constitui un bun punct de plecare. Accesibil pe cale rutieră și feroviară (3 trenuri Regio dinspre Brașov, 20 de minute călătoria), este cel mai bine conservat ansamblu de fortificație din Transilvania, cel mai mare din sud-estul Europei, ba se laudă și cu tripticul cel mai vechi din Transilvania! Se înțelege, astfel, de ce am fost deja de 3 ori aici :)

Când ortodocșii din întreaga Românie îl prăznuiau pe Sfântul Andrei, cel care a adus creștinismul pe meleagurile noastre, eu m-am dus la o biserică evanghelică! Și, culmea, drept cadou de ziua ei, am luat-o și pe prietena mea din Brașov, Andreea :) Am plătit 8 lei de persoană și bucuroasă am fost să constat că nu există taxă foto, dar pot captura imagini în liniște. Programul de vizitare de iarnă anunța că la ora 15 se închid porțile, dar în acea zi nu s-a respectat orarul, minute bune după această oră încă năvăleau turiștii. Sărăcuța de Prejmer, construită tocmai pentru că localitatea era mereu în calea năvălitorilor, nici în 2013 nu stă liniștită, mereu și mereu fiind "deranjată" de pașii și glasurile a zeci de turiști. Sper, însă, că-i place mai mult situația din prezent :D

După ce am intrat pe sub o arcadă lungă prevăzută cu albe coloane, am ajuns într-o micuță curte interioară unde ne-a atras atenția un chioșc cu suveniruri. Apoi am trecut printr-un culoar lung și întunecos, întrerupt la mijloc de un grilaj înspăimântător, pe sub care am trecut cu emoții, mai ales când am văzut "dintele" lipsă care se presupune că a rămas în țeasta unui turc (brrr!), pe urmă am ajuns în curtea interioară în formă circulară pe care o știam atât de bine. Prima dată am fost cu părinții mei, apoi în liceu, alături de colegii mei de clasă, iar acum veneam împreună cu Ionuț și Andreea, tot în companie plăcută, tot cu gânduri de pace. Poate de aceea, biserica-cetate fortificată a fost primitoare. Biserica avea ușa larg deschisă, cele peste 270 de încăperi unde se adăposteau localnicii în vremuri de restriște și unde își țineau provizii cât să le ajungă 6 luni de zile, erau în marea lor majoritate deschise...

camere biserica prejmer


...iar drumul de strajă lung de 800 m, deși la prima vedere sinistru din cauza istoriei sângeroase care se petrecea acolo și a luminii zgârcite de care dispunea, ne-a oferit, totuși, o plimbare frumoasă, numai bună să-mi stârnească apetitul de farse și să-l închid pe Ionuț în toaleta prevăzută cu o yală străveche. Nu au fost victime, stați liniștiți, doar porții de râs pe cinste! :)

Deși încăperile deschise, doar în câteva ai și ce vedea, în afara unor camere austere, nemobilate, cu ferăstruici minuscule și frig pătrunzător. Cea mai importantă dintre ele este școala veche...

scoala prejmer


...într-altele vezi un interior de gospodărie săsească, un război de țesut sau un atelier. Cel puțin o oră am fost teleportați în alte vremuri, frumoase doar pentru că patina trecutului s-a așezat asupra lor, extraordinar de grele și de zbuciumate pentru cei care le-au trăit. Astăzi, noi vedem în acest monument doar aspectul său estetic, dar el nu a fost construit pentru a impresiona prin frumusețe, ci prin buna sa organizare și prin puterea de apărare, care până la urmă s-a tradus în supraviețuirea comunității, biserica fortificată nefiind niciodată cucerită. 

Țineți minte când veniți aici (să nu cumva să vă aud că nu vă atrage!), să vă rezervați măcar o oră de vizitat. Și îndrăzniți să vă imaginați, așa cum a făcut-o și Romulus de la TuristînȚaraMea, că frumusețea de obiectiv turistic seamănă cu un lagăr. Gândiți-vă cum ar fi fost să trăiți pe la 1500-1600, fără electricitate, timp de jumătate de an într-un spațiu restrâns, neputând ieși afară, căci afară ar fi fost inamicul, încercând să supraviețuiți cu cât ați reușit să strângeți în pivnițe, cu cei în putere stând mereu de veghe, iar singura muzică pe care ați fi auzit-o ar fi fost compusă din strigătele din timpul asediilor, când n-ați fi știut dacă sunt ale apropiaților sau ale dușmanilor. Doar gândiți-vă și veți vedea cum veți începe să vă schimbați perspectiva asupra vieții voastre. Nu-i așa că trăim bine în 2013, în România, cu toate scumpirile și aiurelile politice? :) 

biserica prejmer biserica prejmer biserica prejmer biserica prejmer biserica prejmer 
cos cu frunze bilet intrare prejmer drumul de straja prejmer drumul de straja prejmer interior casa saseasca prejmer pasaj scari prejmer 
__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!