joi, 24 ianuarie 2013

Tot sufletul Apusenilor incape intr-o moara de apa!

Nu știu pe listele câtor români se află morile de apă ca obiective turistice demne de vizitat. Cert este că eu treceam adesea pe lângă ele, fără să bănuiesc ce univers fascinant se ascundea în spatele scândurilor de lemn și ce oameni agreabili le țin în viață, la două secole de la prima punere în funcțiune. Le vedeam în muzee ale satului sau nimeream pe lângă vreuna, din nimereală, pe coclauri mioritice, fără să mă opresc să facem cunoștință. Așa am procedat... până acum!

moara din rosia apuseni

Mă rog, nu chiar acum, ci în momentul la care face referire această poveste, petrecut pe 22 august 2012. Imediat după ce am plecat de la Peștera cu Cristale din Mina Farcu, chiar la ieșirea din comuna Roșia (județul Bihor), am zărit, pe partea dreaptă a DJ 764, un cadru desprins parcă din basmele populare. La poalele unui deal presărat cu niscaiva arbori, o construcție rudimentară din lemn se pârjolea sub razele aprige ale soarelui de vară. Lângă ea, încercând s-o "răcorească", lucra de zor o roată imensă, bătând cu nesaț apa rece venită din susul muntelui, care se strecura, grăbită, pe sub cercul harnic.

În fața unei asemenea imagini, cum să nu te oprești? Ispita m-a determinat să cobor din mașină și să mă apropii de ceea ce deja era clar că este o moară de apă și, după ce am făcut o fotografie, un bătrânel s-a arătat după colțul casei. Cu un zâmbet larg pe chip, m-a chemat să-i fiu oaspete și, zărind că-s însoțită, l-a invitat, cu aceeași bucurie, și pe companionul meu de drum - Ionuț.

Nea Gheorghe Burtic locuiește de o viață în această construcție de secol XIX, în singura moară de apă care mai există în zonă. Nu percepe taxă de vizitare, dar este mereu bucuros de oaspeți. Totuși, după cum ne-a mărturisit, își alege pe sprânceană musafirii - îi trec pragul doar "oameni buni". Eh, ăsta da compliment! Te îmbie să-i cunoști fiecare colțișor al domiciliului modest, pe care deodată îl însuflețește cântând la... vioara cu goarnă. Spectacol în toată regula, așa cum numai în Apuseni îți este dat să vezi, după cum aveam să aflăm și mai spre seară, la pensiunea "Casa Ursului". Concluzia? Țara Moților este Țara Cântecului, a emoțiilor sonore care răsună peste văi și dealuri, fie din vioara cu goarnă, fie din tulnic. 



Nu-l voi uita niciodată pe acest simpatic moțogan, de la care am primit un "suvenir" atipic - o bucățică de tămâie. Încă o mai port în portofel și mereu când o zăresc îmi amintesc cântecul vesel pe care ni l-a dedicat într-o zi toridă de vară...

moara din rosia apuseni interior moara din rosia apuseni interior moara din rosia apuseni

Prin acest articol doresc şi eu să adaug un motiv la campania 499 de motive să fii turist în România, organizată de prietenii de la Ghiduri Turistice, împreună cu agenţia de turism Turist Center. Împreună trebuie să promovăm frumuseţea ţării noastre, România!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...