Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

joi, 10 martie 2016

Va asteapta o doamna de 600 de ani.
Vreti sa-i fiti musafiri?

Oare câte evenimente s-or fi petrecut sub ochii ei, în cei peste 600 de ani de existență? Câte lucruri o fi văzut și auzit, mititica? Știu sigur că m-a văzut pe mine, în cele trei dăți în care i-am fost oaspete. Am apreciat, chiar foarte mult, că m-a primit cu porțile larg deschise, fără să-mi arunce cu smoală în cap, fără să-mi țintească săgeți în piept și fără să se joace cu trapa de la "cursa de șoareci", iscusit amplasată, chiar în fața intrării principale. 

I-am mulțumit tacit și pentru că m-a lăsat să ies din închisoare, să mă uit spre fântâna din centrul curții fără să-mi dea un șut în dos și i-am fost recunoscătoare că mi-a permis să ciulesc urechile către camera de taină. M-am ofticat puțin că nu m-a așteptat cu masa pusă în sala de ospețe, dar având în vedere restul primirii exemplare, n-am avut cum să-i reproșez fix amănuntul acesta. 

Dragă Cetate Neamț, fac o plecăciune adâncă în fața ta! Drept recompensă pentru ospitalitatea de care ai dat dovadă de fiecare dată, îți ofer umila ocazie de a fi vedeta articolului de față. Știu că nu se ridică la nivelul amintirilor pe care mi le-ai dăruit, dar fac și eu ce-mi stă în putință. 

Semnat: A ta fidelă vizitatoare

cetatea neamtului ianuarie 2016

După cum spuneam, trei ocazii m-au adus în situația de a fi musafira cetății cocoțate pe Culmea Pleșului, deasupra vestitei Ozane, "cea frumos curgătoare". Întâia dată s-a petrecut cu vreo 10 ani în urmă (oho!), fix când în cetate se filma un episod dintr-o emisiune care-mi plăcea la acea vreme, ce se difuza la TVR, cu Gianina Corondan și un englez (Wilson nu mai știu cum). Evident, m-am pozat cu protagoniștii, de altfel singurii "turiști" care mai vizitau în acel moment obiectivul întemeiat în 1395, adică acum mai bine de 6 secole! Nu-mi cereți dovada, că-i din vremuri când amintirile se păstrau pe suport palpabil :)

A doua oară m-am nimerit într-o iarnă, când totul în jur era o feerie în alb, asezonată cu aceeași pustietate: doar eu și Ionuț și o cetate întreagă de descoperit! Ei bine, vine și al treilea prilej de a-i călca pragul, și anume ianuarie 2016, când, ce să vedeți, chiar de era sâmbătă după-amiază bătea vântul aprig și nu se oprea în nicio ființă omenească, căci iarăși nimeni altcineva n-o vizita.

portret cetatea neamtului
Nu vă faceți griji pentru ea, că n-ar fi promovată sau băgată în seamă (e suficient să căutați câte lucruri s-au scris urmărind hashtagul #prineamt sau văzând acțiunile constante lui Alex Filip pentru contrariu). Explicația e poate mai simplă decât ați bănui. Eu cred că vine fix de la numele cetății: nemeti (în slavă/romano-slavă) înseamnă tăcut, liniștit, mut.

Așadar, asta fiindu-i propria caracterizare, am luat-o ca atare, nu am judecat-o, ba chiar am profitat că am o întreagă cetate la dispoziția mea, bucurându-mă de tot, ca și cum aș fi fost acasă, trecând din sufragerie în dormitor sau din baie în bucătărie.

Bineînțeles, nu am devastat nimic în acest timp (la "acasă" cel real îmi permit și mici dezastre, recunosc :D). Încă mă gândesc: oare ce încăpere din apartament i-aș atribui temniței? :))

Găsiți închisoarea la un subsol, coborând treptele de la prima ușă pe stânga, cum intrați pe poarta principală de acces în cetate. Coborâți, însă, pe propriul risc! Eu am scăpat vie și nevătămată, dar să nu spuneți apoi că nu v-am avertizat (dacă veți mai avea ocazia). Temnița pare chiar prea veridică, cu manechini încătușați, la picioarele cărora "mișună" șoareci de pluș. De prisos să vă stârnesc imaginația cu torturile la care erau supuși deținuții, dar merită să reflectați atunci când vă veți afla acolo la cum erau așezate odăile în cetate, de unde, presupun, că venea cea mai aspră metodă de pedepsire: bucătăria e chiar deasupra temniței!
temnita cetatea neamtului
temnita cetatea neamtului

Să zăbovim acum nițel și pe... terasă. Una veche de 60 de decenii, care proiectează pe retina vizitatorului o panoramă splendidă. Sigur nu a fost mereu atât de încântătoare, cu case mici, așezate de-a lungul râului, cu dealuri profilându-se la orizont și chiar cu un stadion cuibărit între gospodării moldovenești. Ci mai degrabă sângeroasă, periculoasă, devastată de oștiri nenumărate.

Așadar gândiți-vă când priviți peisajul că sunteți NOROCOȘI că-l vedeți în această epocă.
Uitați norocul unde-l găsiți, nu în bilete la loto!

panorama cetatea neamtului


Am lăsat la final ce e cel mai fascinant la acest loc - modalitatea de acces. Ca să îndrăznești să intri în cetate, chiar și în zilele noastre, trebuie să dai dovadă de tărie de caracter, să nu-ți fie frică de înălțimi și să ai curaj din plin. Vei trece pe un pod arcuit, ridicat la 8 m deasupra pământului, ce se susține în 11 piloni de piatră. Dacă te încumeți, vei avea parte de una dintre cele mai tari experiențe!

Pe cuvânt de oștean ;)

pod cetatea neamtului
cetatea neamtului ianuarie 2016

Scurt istoric
  • 1395: prima atestare documentară
  • construită în timpul lui Petru I Mușat
  • epoca de glorie - în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (când se construiește și podul mai sus amintit)
  • 1600: trece și Mihai Viteazu pe aici
  • 1646: domnitorul Vasile Lupu o transformă în mănăstire
  • 1691: rezistă asediului armatei polone condusă de Ioan Sobieski
  • 1717: este distrusă din ordinul lui Mihai Racoviță (și începe să-și trăiască viața de ruină)

cetatea neamtului ianuarie 2016 cetatea neamtului ianuarie 2016 salon medieval cetatea neamtului sala mese cetatea neamtului
bucatarie cetatea neamtului cetatea neamtului ianuarie 2016 capela cetatea neamtului camera de taina cetatea neamtului


Cum ajungi?
traseu cetatea neamtului
Cetatea Neamț este situată pe raza localității Târgu Neamț. Din centrul orașului nu trebuie decât să urmăriți indicatoarele. Când ajungeți în dreptul parcărilor amenajate de două restaurante, la poalele dealului pe care se află cetatea, trebuie să începeți urcușul pe jos. Atenție: chiar dacă obiectivul pare aproape, drumul pe aleea asfaltată ce duce la cetate este destul de solicitant, fiind mereu într-o pantă destul de accentuată. Chiar și așa, urcușul până la baza podului/casa de bilete nu ar trebui să dureze mai mult de 15 minute.

Biletul pentru 1 adult costă numai 5 lei, iar taxa de fotografiere este de 10 ron.

Vizitare plăcută!


__________________________ 
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!


3 comentarii:

  1. Ce interesant.. In ziua în care ai văzut-o pe Geanina Corondan în Cetatea Neamț, a filmat și la poalele ei unde eram eu cu personajele din lumea lui Ion Creangă, modelate de mine. Citindu-ți articolul scris atât de frumos si cu umor, uite că mi-am amintit de ziua aceea. Când mai vii, iți ofer un Pâcală din lut cu căciulă de miel. Te aștept tot la baza Cetății Neamț, unde am un mic magazin de Artă Populară.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă mulțumesc pentru invitație și pentru aprecieri. Mă bucur că v-am cunoscut, chiar și așa, virtual :)
      Până revin în zonă, eu vă mai aștept cu drag, oricând, la bord!

      Ștergere
  2. Si la baza cetatii gasiti un adevarat artist popular care face minuni din povestile copilariei, Ionela Lungu

    RăspundețiȘtergere