Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

miercuri, 24 februarie 2016

Deci aici se ospata cu asa patos nea Sadoveanu! :)

restaurant hanu ancuteiÎn vremuri de demult, când oamenii aveau cea mai de preț avere – timpul, check-in-ul obligatoriu se dădea la răscruce de vânturi, în Moldova, la intersecția marilor drumuri comerciale ce duceau la Roman, Iași sau Suceava. Acolo era o clădire ce a intrat în istorie și o duduie legendară, un han ca o cetate și o Ancuță trupeșă, gazda ideală. Nu era zi din an și oră din zi, când să nu răzbească afară urale de veselie, clinchete de pahare ciocnite și tărăgăneli lăutărești. Se așezau la masă persoane dintre cele mai diferite (de la negustori la preoți), se ghiftuiau cu cele mai apreciate bucate moldovenești, celebre în toate zările, și ca divertisment nu dădeau drumul la televizor (că nu se inventase), nu stăteau cu ochii în telefon dând play unui video de pe YouTube (lăutarii de lângă ei le țineau isonul), ci pur și simplu... povesteau. Și tot povesteau, câte-n lună și în stele, până când noaptea se transforma în ziuă și trebuiau să pornească din nou la drum.

Unul dintre mesenii de la Hanu Ancuței a fost și el un mare povestitor, care cu ochi critici și prin expertiza sa în ale istorisirilor cu tâlc, s-a apucat să facă un bine omenirii: a adunat într-o carte "crema" celor auzite între pereții groși ai hanului.

Domnule Mihail Sadoveanu, mă înclin! 

Localul aproape mitic pe unde a trecut căpitanul Neculai, călugărul Gherman sau negustorul Damian își pierde urmele în istorie. Acest popas este cunoscut încă din secolul XVIII, dar galopând până spre zilele noastre, aflăm că istoria ba l-a ținut minte, ba l-a uitat, hanul ba existând, ba fiind distrus, ba refăcându-se pentru a servi drumeților. A existat, însă, și la 1928, când se publica faimoasa carte ce i-a înscris numele pentru totdeauna în istoria noastră și a ființat până în 1943, când proprietarul de la acea vreme l-a dărâmat. Prin anii '80 însă, pe locul unde se abătuseră atâtea secole la rând atâția călători, a răsărit un nou han al Ancuței, care ferice pentru noi, există chiar și astăzi, în anul de grație 2016. 

Poate că vremurile s-au schimbat și oamenii au evoluat, dar unele lucruri au rămas aceleași la intersecția aceea de drumuri. Atmosfera de altădat', pe care a surprins-o magistral nea Sadoveanu, nu a părăsit niciodată bucata de pământ nemțeană, iar Ancuța s-a multiplicat în mai multe Ancuțe, chelnerițe simpatice în straie moldovenești, care și acum întâmpină oaspeții ce trec de porțile grele de lemn, cu un zâmbet ghiduș și cu tradiționala gustare constând în pâine, sare și ceapă aprigă. 

În jurul clădirii actuale s-a creat o parcare, care în zile de mare sărbătoare nu e suficientă pentru câți musafiri, sosiți acum pe cai putere, trag la han. Chiar lângă intrarea masivă, în stânga, e o ușiță ce ispitește către vinotecă. Dacă nu-i cazi în mreje, deschizi larg o ușă maaare și știi deja că timpul s-a dat repejor înapoi, către o altă vreme, nedefinită, dar cu siguranță una de poveste. La parter, găsești Cămara Ancuței, unde alte ispite te îmbie din plin, la prețuri medii de 20 lei/borcan: dulcețuri diverse (de nuci, afine, cireșe amare s.a.), șerbeturi, zacuscă, murături, compoturi. Recepția este și un magazin de suveniruri, de unde nu te poți abține să pleci cu mâna goală. Măcar o vedere la 1 leu și tot ai băgat ceva în desagă!

restaurant hanu ancuteiIar apoi se deschide... restaurantul. Și trebuie să mă opresc puțin, pentru că salivez. Din nou. Am eu așa o presimțire că în Moldova te poți delecta cu cea mai bună mâncare românească, iar Hanu Ancuței nu dezamăgește nici dânsul. Ba din contră! Nu degeaba se simte și din cartea lui Sadoveanu că se mânca atât de bineee aici :) Ospețele, însă, după estimarea mea, se țin cu tolba groasă de bani, tarifele practicate fiind nițeluș cam măricele pentru porțiile servite, dar gustoase ale naibii, că uiți de tot și plătești oricât numai să mai iei o îmbucătură. Și încă una. Și când îți mai cântă aproape de inimoară un țambal, ca-n povestirile lui Sadoveanu, parcă merindele merg și mai cu spor. Pe cuvânt de navigator că trebuie încercat borșul de perișoare (este excelent gătit, nu mai trebuie dres cu nimica - 13 lei), învârtita cu mere și vinul fiert cu miere și scorțișoară (o combinație divină la oferta lunii ianuarie, doar 10 lei) sau chiar simpla turtă (pâinea zisă la munteni, bună-bună). 

Din meniu îți mai fac poftă cu pârjoale cu cartofi piure cu ceapă (27 ron), pui cu busuioacă (27 lei), hribi cu smântână (32 lei), mușchi de căprioară cu hribi de pădure (75 ron), file de șalău cu capere, ciuperci și amestec de ierburi aromate – 35 ron... și câte și mai câte! Poți arunca un ochi pe meniu pe site-ul hanului. Da, în 2016, hanurile au website :P

Eh, și după un ospăț ca-n cărți, ce merge mai bine decât odihna? Se urcă la singurul etaj direct din restaurant, iar sus se găsesc încă 150 de locuri disponibile pentru ospăț culinar și cele 16 odăi. Prețul pentru o noapte în extra-sezon, fără mic dejun inclus, este de 100 lei (prin Booking.com) și 135 lei direct la recepție sau prin rezervare telefonică. Că-ți anunți sosirea prin metode de ultimă generație sau nu, ești trecut într-un tabel scris de mână într-un caiet :)

Vechile obiceiuri nu apun niciodată la ăl mai fain loc de omenie și ospeție din Moldova cea bătrână... 


restaurant hanu ancutei camera 2 hanu ancutei hanu ancutei camera 2 hanu ancutei
camara ancutei hanu ancutei camera 2 hanu ancutei hanu ancutei hanu ancutei
reclama hanu ancutei
invartita mere restaurant hanu ancutei

Cum ajungi?

Hanu Ancuței se află la aproximativ 350 km distanță de București, în județul Neamț. Chiar lângă locul legendar, s-a mai deschis un restaurant cu pensiune, Hanul Răzeșilor (este o opțiune dacă nu prindeți liber chiar la Ancuța).

Varianta 1
Hanu Ancuței este situat la drumul mare, chiar la E 85, pe drumul dintre Roman și Suceava. Din Roman se urmează indicatoarele spre Suceava sau Iași, iar după intersecția cu E 583 (care continuă spre Miclăușeni, de exemplu) mai sunt doar 15 km până la destinație, care va fi pe partea stângă.

Varianta 2
Din Târgu Neamț se urmează indicatoarele spre Tupilați și Casa Memorială Ion Creangă - Humulești. Se urmează DJ 155I prin mai multe localități, până se iese în DJ 208G, unde se cotește la stânga, se trece prin comuna Tupilați, și se continuă înainte spre E 85. La 5 km după ieșirea din comună, se ajunge la han.   


Indiferent de varianta aleasă, drumul este impecabil, din punct de vedere al stării carosabilului.

__________________________  
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!