Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

vineri, 22 ianuarie 2016

Am descoperit intamplator cea mai veche manastire din Vrancea

România e mereu surprinzătoare; indiferent cât de bine ai crede că o cunoști, reușește cumva (nu știu cum, că suprafața îi rămâne aceeași!) să ascundă locuri nebănuite pe care ți le scoate în cale tam-nesam, de multe ori când n-ai chef decât să ajungi mai repede acasă. Așa și cazul de față. V-ați întrebat vreodată care este cea mai veche mănăstire din județul Vrancea? Probabil că nu. Nici eu. Poate dacă ar fi fost promovată astfel, mulți am fi știut răspunsul la întrebare. Altfel, în tăvălugul de informații cu care suntem bombardați zilnic și interesați de soluționarea problemelor de care ne lovim mereu, cine mai are răgazul să-și pună astfel de întrebări și să mai și găsească răspunsul?

Poate că ar fi cazul să fim mai curioși. Să-i cerem României răspunsurile pe care e de multe ori egoistă să le ofere. Căci altfel s-ar putea să treacă timpul pe lângă noi fără a ne bucura de acele mici bucurii care ne fac, până la urmă, fericiți. Când am intrat pe poarta unui cimitir micuț, îngrămădit pe un delușor, și am ridicat privirea spre o ruină oarecare uitată în moțul culmei, cu un soare anemic de decembrie bătându-mi pe spinare, parcă îmbiindu-mă să înaintez, eu am simțit cum crește inima în mine, cum întineresc și pentru câteva momente, clipa e doar a mea, sunt doar eu și acest loc uitat de lume, parcă așteptându-mă doar pe mine...

Pășisem în curtea celei mai vechi mănăstiri din Vrancea. Am bifat și isprava asta în panoplia de reușite turistice made in România :) 

manastire vizantea

Cum de am ajuns aici-șea? Ei bine, total întâmplător, uitându-mă pe geam :)) 

Eram în mașină, mă îndreptam spre București, și hop, în comuna Vidra, un frumos indicator îmi arăta că dacă urmam drumul la stânga, mă abăteam binișor de la traseu (14 km), dar aveam să văd fosta mănăstire Vizantea. Nu mi-a spus nimic la prima vedere, dar numai simpla menționare "fosta" m-a dus cu gândul automat la ruine, iar eu am o slăbiciune pentru locuri părăsite. Nu mă întrebați de ce, că și eu mă mir uneori de ce lucruri îmi plac. Pentru că era totuși o distanță măricică dus-întors și cam mă aștepta Capitala, am intrat rapid pe internet să văd despre ce e vorba. "Dacă merită". Deși nu e loc în țara asta despre care aș zice că nu merită văzut! În fine, am zărit pe undeva o mică boltă de piatră, am citit în primele rânduri că e "cel mai vechi nucleu monahal organizat în ținutul Vrancei" și mi-a fost de-ajuns să pun pauză la traseul inițial. 

Numai că entuziasmul mi s-a spulberat chiar când am ajuns în comună, când am dat nas în nas cu un pod rupt, pe unde nu părea defel cale să-l treci. Eu mă resemnasem, am zis "altădată, bine că știu de Vizantea asta", dar noroc cu secundul meu la bord, Ionuț cel atot-descurcăreț, care după ce a făcut niște ture în afara mașinii, a și găsit o variantă ocolitoare care ne-a dus mai departe prin localitate. Am bâjbâit cu privirea printre gospodării, neștiind exact unde e mănăstirea, nici gps-ul nu era de ajutor, locul fiind foarte mic ca suprafață, dar brusc, pe partea dreaptă a drumului, am văzut semnul - "Fosta mănăstire Vizantea" - și am știut că am ajuns! 

Cum spuneam, atmosfera a fost din start magică, parcă ar fi fost o scenă pregătită anume să-mi rămână în memorie. Un izvor susura lângă o portiță, pe care am deschis-o ușor, fără să scârțâie, și am pășit în ceea ce aveam repede să realizez că e un cimitir. Nu mi-au trecut fiori pe șira spinării, ba din contră, o căldură plăcută m-a învăluit, odată cu razele soarelui de decembrie, care se strecura printre crengile golașe ale copacilor din jur. Ușor m-am îndreptat spre bolta cea ruinată, dar n-am trecut pe sub ea, căci un câine și-a anunțat din timp prezența lătrând din toți rărunchii. Am abordat o altă cale, pe o cărăruie făcută parcă de pași de pitici, și iarăși am fost apostrofată că umblu pe unde nu se cuvine, când o gașcă de curcani s-a repezit la mine. Eu mă amuzam teribil, ei tot bodogănau în stilul caracteristic. Am dat ocol zidului și m-am nimerit la poarta cea nouă, unde m-am uitat cam ca un vițel, realizând că de fapt pe aleea care se încheia în ea ar fi trebuit să intru și eu, nu prin cimitir!

Eh, detalii de explorator... Și poarta aceasta era deschisă, așa că am tras cu ochiul puțin prin curte. Am găsit bisericuța cu influențe grecești, nimic neobișnuit având în vedere că pe la finele anilor 1700, locul fusese închinat unei mănăstiri de la Muntele Athos. Apoi m-am retras prin același cimitir, dar pe o altă potecuță, imaginându-mi cât de însuflețit este cu siguranță acest delușor într-o zi caldă de vară. Avea aspectul unei livezi mai degrabă decât a unui loc de veci. 

Dacă vă întrebați, totuși, cât de veche este această mănăstire, aflați că nu se știe cu exactitate, dar pentru a satisface și curiozitatea amatorilor de cifre, notați-vă perioada sfârșitului secolului XVI - începutul secolului XVII. Totuși, numai bolta în ruină ar mai putea fi atât de bătrână. În 1916, armatele austro-ungare au ars din temelii tot așezământul. 

biserica manastire vizantea curcani manastirea vizantea manastire vizantea manastire vizantea manastire vizantea ruina manastire vizantea


Cum ajungi?

Mănăstirea este situată în comuna Vizantea-Livezi, satul Vizantea Răzășească. Puteți ajunge aici dinspre Focșani în direcția Lepșa (pe DN 2D), iar în comuna Vidra, lângă  Primărie, faceți dreapta pe DJ 205E. După 14 km ar trebui să vedeți curtea mănăstirii, în partea dreaptă a drumului. Fiți, însă, cu mare băgare de seamă, locul este ușor de ratat. 

O a doua variantă ar fi să veniți dinspre E85, localitatea Tișița (lângă mausoleul Mărășești) și să cotiți pe DN 2L, în direcția Soveja. În localitatea Câmpuri se deschide același DJ 205E spre Vizantea.

Descoperire plăcută! Ah, și dacă tot sunteți aici, nu mergeți și în apropiere, la mausoleul Mărăști?


surse: 1, 2

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!