marți, 29 decembrie 2015

Brasovul ne invata in fiecare an sa credem in magie

Nu fac un secret din faptul că Brașovul este orașul meu preferat din România (marile sale avantaje față de alte urbe ce-mi sunt dragi fiind extrema apropiere de atâția munți și zona industrială care nu te mai bagă în sperieți). De asemenea, pentru mine, mereu bradul de Crăciun din Piața Sfatului va fi cel mai frumos din țară. An de an arată, practic, la fel, dar are un fel de echilibru și bun gust pe care cu greu îl poți găsi în altă parte. M-ar durea inima dacă ar trece vreo Sărbătoare de iarnă fără să-i revăd, măcar pentru câteva minute, centrul istoric cuprins de magie. 

Căci, da, acesta-i cuvântul corect: Brașovul, oraș de poveste prin definiție, reușește ca în fiecare iarnă să ne ofere o lecție - trebuie doar să știm cum să privim ca să vedem că magia este peste tot în jurul nostru!

craciun brasov 2015

luni, 28 decembrie 2015

Asa-i Craciunul la Sibiu

Deja fosta capitală culturală europeană devine o destinație cu tradiție în familia mea de Crăciun, 2015 fiind cel puțin al treilea an consecutiv în care am ținut morțiș să mă bucur, măcar câteva momente, de atmosfera, zic eu, de neegalat din Sibiu. În perioada Sărbătorilor de iarnă, chiar ar trebui promovată ca atare, ca de neratat, o vizită în orașul de pe malurile Cibinului. Rămâne de neîntrecut Târgul de Crăciun - într-adevăr cel mai frumos și complet din România -, nu degeaba emblematica sa plasă de lumini a fost replicată în alte zeci de orașe, iar evenimentul "Sibiu Lights and more", ajuns la a treia ediție, reușește să aducă încă o doză de magie în deja fermecătorul centru istoric, transformând strada Nicolae Bălcescu în cea mai arătoasă pietonală din țară

La nici 10 kilometri depărtare, în Cisnădie, alte lucruri îți iau ochii: cel mai înalt brad de Crăciun și ceasul din turnul bisericii evanghelice, zice-se a fi cel mai vechi din România.

Să tot vii și să te minunezi, că nu o să-ți pară rău defel! :)

targ craciun sibiu 2015

duminică, 27 decembrie 2015

Sugas Bai, mica statiune-surpriza de langa Sfantu Gheorghe

În a doua zi de Crăciun 2015, într-o sâmbătă atipic de călduroasă mai ales pentru ținuturile acelea, mi-am făcut siesta la 40 km de Brașov, într-o micuță stațiune, cuibărită între dealuri împădurite, de care știam că recent și-a schimbat înfățișarea dintr-o fantomă avidă de bântuit într-o îmbietoare oază de relaxare și tratament, după o investiție record de 7 milioane lei. 

Mă așteptam, deci, să văd la Șugaș Băi o stațiune de lux, iubită de turiști, ceea ce mult m-ar fi bucurat, însă am găsit aceeași atmosferă apatică din multe alte stațiuni balneare din zonă, cu ruine încă prezente și nu multe de făcut... fix atunci. Dar (a se citi un mare DAR), la o privire mai atentă, mă trezisem deja cucerită. Cum așa? În această mică stațiune de care puțini au habar am descoperit printre viluțe părăsite, dar încă de poveste, bazine de tratament moderne și o pârtie de dificultate medie, plus o pădure de basm, amenajată pentru grătare; iar în Ținutul Secuiesc, grătarele se fac la ceaun, ca să știți, chiar și în a doua zi de Crăciun! :)

centru sugas bai

marți, 22 decembrie 2015

Una dintre cele mai frumoase cetati din Romania este, bineinteles, aproape necunoscuta. Faceti cunostinta cu Soimos!

Dacă nu locuiți prin Banat sau cu ceva noroc prin Transilvania mai de vest, și nici n-ați apucat să citiți povestea din 2011, sunt șanse foarte mari să nu fi auzit până acum de Cetatea Șoimoș. Nu vă condamn deloc! Nu e situată într-o zonă unde turiștii să se calce în picioare (că nici Dracula n-a prea avut treabă pe aici), este o ruină exemplară (și va rămâne așa, că ce să-i mai faci?), de prin anii '70 încoace nu s-a mai intervenit deloc în consolidarea ei, iar efortul unor entuziaști ce au obținut amenajarea unui traseu turistic și amplasarea unui panou informativ prin proiectul "Țara lui Andrei", finanțat de OMV Petrom, este de lăudat, dar nu are nici pe departe amploarea pe care ar trebui s-o aibă promovarea acestui obiectiv. 

Stă cocoțată pe un deal abrupt nevoie mare, de-ți scoate limba de-un cot ca să-l urci, deși nu-ți ia mai mult de 15 minute (cu tot cu pauzele inerente), deasupra uneia dintre cele mai circulate șosele din țară, ce leagă Ungaria de România (Szeged - Nădlac - Arad - Deva - Sibiu - Brașov), dar lumea e prea grăbită s-o zărească, darămite să urce până la ea, când mai toți sunt tiriști cu treburi mai bune de făcut. Șoimoșul este, însă, o capodoperă medievală care ar scoate fluierături de admirație și de la cei care au văzut multe la viața lor, s-au delectat cu cetăți renovate și bine puse la punct, și care, teoretic, nu ar mai putea fi surprinși de nimic. Evident, până ajung aici! :)

cetatea soimos

marți, 15 decembrie 2015

O excursie cu traditie pe care trebuie sa o faci o data pe an

Iaca, vin colindătorii! Printre ei, și tu :) Nu aștepta să-ți bată alții la ușă, pornește tu să colinzi țara și să te bucuri de tot ce-ți oferă în ultima lună din an. O vizită printr-unul dintre cele mai frumoase castele din Europa, o lecție de istorie la Prima Școală Românească, o gură sau mai multe de savoare la Târgul de Crăciun de sub Tâmpa și la final, apogeul - concert divin în Biserica Neagră. Meniu special de Sărbători, de servit într-o singură zi. Sună apetisant? E și mai și, dacă nu stai acasă!

piata sfatului sarbatori 2015

luni, 14 decembrie 2015

M-am trezit la poalele Fagarasilor si n-am mai vrut sa plec

Venisem cu o seară înainte, pășind în necunoscut, prin întunericul beznă și aproape călcând o broscuță ce iute a țopăit din calea mea. Am zărit câteva lumini parcă din altă lume, m-am strecurat în căbănuță și m-am culcat rapid, fiindcă a doua zi plecam dis-de-dimineață, tot pe întuneric, către culmile munților din depărtare. Prea de dimineață, deci, iarăși am bâjbâit pe la o margine de lac, m-am urcat în mașină fără să știu ce tărâm străbătusem, toată ziua până s-a lăsat din nou seara am colindat Făgărașii și m-am întors fără să am posibilitatea să zăresc mai nimic. Dar degrabă a venit dimineața, am dat perdeluța la o parte de la geam și mai că m-am împiedicat disperată să ies repede afară. 

Cum să nu dau buzna când eram înconjurată de un astfel de peisaj?

casa lazaroiu arges

sâmbătă, 5 decembrie 2015

Pitestenii n-au habar cat de norocosi sunt!

Unul dintre ultimele trenulețe pe șine din parcurile românești încă își mai face datoria de a-i distra pe cei care vin în Parcul Ștrand din Pitești. Așa cum am mai spus, un asemenea obiectiv ar fi în stare să salveze turismul dintr-un oraș care nu e deloc printre primele destinații la care te poți gândi pentru un city break. Poate să nu pară prea important la prima vedere, dar deja astfel de distracții au ajuns o raritate. 

Da, există trenulețe prin parcuri, însă au fost înlocuite cu unele pe roți în detrimentul celor clasice, pe șine; trebuie să recunoști, nu se poate compara experiența! Fenomenul a căpătat amploare în ultimii ani, de când parcurile au început să intre în atenția primăriilor și să fie reabilitate. Thomas se plimba prin Orășelul Copiilor din București, acum șina a fost scoasă complet, însă pe traseu mai circulă un așa-zis trenuleț, cu roți. Un trenuleț trecea și prin Parcul Copiilor din Timișoara, chiar printr-un tunel al groazei încă în picioare. Un alt trenuleț făcea înconjurul unuia dintre cele mai mari parcuri din țară, Tăbăcărie din Constanța. A rămas doar o amintire! Exemplele pot continua. Din "cercetările" mele, o astfel de călătorie mai poate fi făcută în doar 3 locuri: Pitești, Baia Mare (Parcul Regina Maria) și pe Platoul Cornești (lângă grădina zoologică din Târgu Mureș). 

Tot nu sesizezi importanța acestor trenulețe? Gândește-te doar cât interes stârnește Mocănița din Maramureș! Iar dacă eu am fost în stare să vin de două ori în Pitești numai și numai pentru a mă da o tură cu trenulețul, sunt sigură că și alții ar fi în stare de aceeași aroganță, de ar avea habar că aici pot să-și permită să se folosească de una din distracțiile destinate copiilor. Sau numai eu sunt supărată că nu mai am voie să mă dau în leagăne sau să alunec pe tobogane, fiindcă am depășit demult gabaritul permis?

trenulet parc strand pitesti

marți, 1 decembrie 2015

Barajul si Lacul Poiana Rusca: Inca un colt de basm din Banat ascuns de ochii lumii

Nu ştiu cum se face, dar avem noi, românii, un apetit aparte ca fix locurile care ne-ar face cinste, fără nici măcar să ridicăm un deget, să le ținem atât de ascunse parcă dinadins ca nici măcar noi să nu mai avem habar de ce avem în țara asta! Un astfel de exemplu este și cel de astăzi: barajul de 75 m înălțime Poiana Rusca, cu lacul aferent ținut în spate. 

Poți da de el numai din pură întâmplare, printr-un straniu noroc sau prin cine știe ce coincidență, ori dacă te plictisești la un moment dat și te roade curiozitatea să citești o hartă, așa cum am făcut eu cândva. Așa am descoperit că undeva în munți, pe unde nu mai călcasem niciodată, se cască o băltoacă, cam mare să o mai ignor, spre care pot ajunge relativ lejer cu mașina, undeva în dreapta drumului european 70 dintre Caransebeș și Băile Herculane. 

În toamna lui 2015 am reușit să ajung acolo, iar concluzia nu o mai pot ține până la final: a fost wow! Mult peste ce mă așteptasem. Un peisaj desprins parcă dintr-o imaginație (prea) bogată, o pustietate dulce, ce nu deranjează, o mână de oameni zăriți de-a lungul unui drum care s-a lungit mai mult decât îmi propusesem inițial, dar făr' de părere de rău, cu bănățence făloase, rujate puternic chiar dacă se plimbă printre căpițe de fân, nu pe lângă magazinele dintr-un mall. M-am ales astfel cu o nouă recomandare pentru voi, dragi navigatori la bord: faceți voi cum puteți și mergeți pe DJ 608, între Teregova și Plugova, și pregătiți-vă pentru clipe în care pur și simplu veți vrea să stați să inhalați tot aerul curat, să nu irosiți vreo respirație, să pozați tot, fără să ratați măcar un unghi, să vă uitați de jur împrejur și să nu vă săturați.

baraj poiana rusca banat