Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

luni, 30 noiembrie 2015

Minunile evreiesti din Caransebes

Mare păcat că faima orașului Caransebeș se trage mai degrabă de la aeroportul veșnic disputat și de la celebrul său locatar, Fernando, decât de la două obiective extraordinare, de care n-are habar aproape nimeni! În urbea cărășeană veți descoperi una dintre cele mai frumoase sinagogi, nu doar din România, ci aș putea îndrăzni... chiar din lume, unică în țară prin stilul arhitectonic, iar într-un colț de oraș, printre case și străzi unde nu trece picior de străin, se găsește un cimitir evreiesc extraordinar, frumos cum nici nu ți-ai putea închipui că poate fi un astfel de loc, care pe deasupra adăpostește și un mormânt atipic, cum sigur n-ai mai văzut!

Curios să afli mai multe? Hai să descoperim în continuare minunile evreiești din Caransebeș:

sinagoga caransebes

Dacă treci prin Caransebeș și nu o iei pe centură, fie că te duci spre Drobeta Turnu Severin, fie că o iei spre Timișoara, inevitabil vei trece și pe lângă sinagogă, pe strada Orșovei, la nr. 2B. Dacă ești un pic atent și la ce e în jur, nu doar la trafic, o vei putea destul de ușor remarca, răsărind înghesuită dintre două clădiri, cu două turle ca de castel. La prima vedere, chiar ai crede că treci pe lângă vreun palat cândva fastuos, dacă nu ar "trăda-o" stelele lui David ce îi împodobesc exteriorul. 

sinagoga caransebesFațada sinagogii a fost renovată recent, cu mari sacrificii din partea oamenilor inimoși de la Federația Comunităților Evreiești din România. De fonduri primite de la Ministerul Culturii sau din alte părți nici nu s-a putut pune problema. La interior, însă, dacă nu ți-ar atrage atenția cunoscătorii la câteva pete de igrasie și o mică crăpătură, ai spune că nici n-are nevoie de restaurare, că se vede că a fost cândva recondiționată. Mare surpriză: la tot ce se poate admira la interior NU S-A INTERVENIT NICIODATĂ, atât de bine s-a păstrat sinagoga, în ciuda tuturor problemelor din vremurile ce au urmat, din 1894 încoace! 121 de ani nu au avut puterea să știrbească din frumusețea inegalabilă a sinagogii! 

Eu rămăsesem fără cuvinte prima dată când am pășit înăuntru. După ce am aflat că decorațiunile, picturile și mobilierul sunt originale și au fost atât de bine păstrate poate doar fiindcă sinagoga nu a beneficiat de încălzire, când am fost întrebată cum mi se pare, nici n-am știut ce să spun. Eram pur și simplu copleșită! M-am dezmeticit puțin, numai ca să aflu că mă aflam în singura sinagogă din România construită în stil neogotic. Am urcat la etaj, unde am descoperit o orgă cum nu mai văzusem până atunci, adusă de la Arad, capabilă de a stârni niște acorduri care-ți tulbură inima, indiferent cât de rezistent ai fi. De altfel, în sinagogă, se mai organizează din când în când concerte de orgă, cu intrarea liberă. Dacă vrei să prinzi momentul să participi și tu, urmărește pe Facebook Comunitatea Evreilor din Lugoj (de care aparține sinagoga din Caransebeș) sau profilul celui mai activ promotor al monumentului, Ery Daniel Pervulescu - Administrator Patrimoniu Evreiesc Caransebeș. 

De la etaj se vedea foarte bine și tavanul, acoperit cu o mulțime de stele galbene. Pentru că evreilor, în general, le place foarte mult și de-abia așteaptă să vorbească despre tradițiile lor, nici nu se supără dacă îi întrebi și cele mai stupide (considerate de ei) întrebări, am aflat de la ghizii care m-au ajutat să descopăr acest nou loc minunat, Ery Daniel și Florin Schwartz, că în tradiția evreiască, conform învățămintelor din Torah (cartea cea mai sfântă a iudaicilor, cum e Biblia la creștini*), căsătoriile trebuie oficiate sub cerul liber, sub privirea directă a Celui de Sus. Inventivi cum îi știm, evreii au reușit să simuleze cerul prin acea multitudine de stele, astfel punându-se bine și cu Dumnezeu, și cu propria piele, dacă vremea nu ținea cu ei în zilele importante :)  

sinagoga caransebes sinagoga caransebes sinagoga caransebes
sinagoga caransebes sinagoga caransebes orga sinagoga caransebes sinagoga caransebes


Din vorbă în vorbă, că așa e când stai într-un loc ce nu-l poți descrie în cuvinte, alături de oameni simpatici, aflu că există și un cimitir evreiesc în oraș, cu monumente de rară frumusețe, altele foarte vechi, datând chiar de prin secolul XV, și tot acolo, pitit într-un colț, mormântul unui ateu!

Fusese o femeie**, a cărui nume încă poate fi citit la mormânt, Vincze Bela (1881 - 1938), care nu credea în niciun Dumnezeu. Când a trecut pe lumea cealaltă, oamenii n-au știut cum să procedeze, așa că au izolat-o cât mai departe de restul răposaților și, în loc s-o îngroape, i-au pus sicriul într-un sarcofag, afară! Pare un pic de speriat, dar vă asigur că nu e nici pe departe așa. Ca să ajungeți acolo, din intersecția din fața sinagogii, luați-o pe strada Ardealului (spre Penny și drumul care duce spre Oțelu Roșu), faceți dreapta pe Strada Decebal, treceți pârâiașul Potoc și luați-o pe strada Zăbranului, cea care urcă spre dreapta. Imediat pe stânga, un gard alb și o ușă de metal vă vor arăta că ați ajuns. Pentru vizitare, sunați înainte la 0723.89.65.40, la doamna care se ocupă de acest loc și care locuiește chiar în cimitir (este de asemenea o femeie extraordinară, pe care merită să o trageți de limbă). Program de vizitare: luni-vineri și duminica (sâmbăta și în perioada 21 martie - 19 aprilie este închis), în intervalul 9-19.

cimitir evreiesc caransebes cimitir evreiesc caransebes cimitir evreiesc caransebes cimitir evreiesc caransebes cimitir evreiesc caransebes


Știu deja că îți dorești și tu să descoperi aceste locuri minunate. Prin urmare, îți recomand să-l contactezi pe Ery Daniel Pervulescu, un excelent ghid, pe care musai trebuie să-l cunoști, iar el îți va deschide, cu mare plăcere și cu zâmbetul pe buze, ușa către universul evreiesc de care am bănuiala că o să te cam îndrăgostești. Îl găsești pe Facebook sau la telefon 0721.744.981.


*vezi comentariul lui Adrian, mai jos
**vezi și comentariul lui Eszter


Articolul a apărut și în nr. 410/29.02.2016 a "Expres Magazin Revista Mea" - prima revistă în limba română din Israel

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!


3 comentarii:

  1. Felicitari, frumos articol si frumoase poze. De mult cautam un articol atat de detaliat si poze cu sinagoga din Caransebes. As dori sa fac totusi niste mentiuni: 1. Cupola instelata nu e ceva tipic evreilor sau vreo inovatie dea lor, ea se regaseste in multe constructii apartinand stilului gotic, si in mai toate cele apartinand neo-goticului; 2.mormantul ateu apartine unui barbat, ca prenumele e Bela, prenume masculin maghiar; 3. Poate aceeasi surpriza in fata artei ati avea si daca ati vizita alte sinagogi, va recomand cele din cartierele Cetate si Fabric din Timisoara. Oricum, articolul mi-a placut foarte mult si ca am gasit si niste poze faine pe care le pot impartasi si cu alte persoane in strainatate, pentru a le arata ce minuni artistice ascunde Banatul. Eu nu am vazut-o niciodata inauntru, deci e o noutate...si n-aveam nici poze. Succes in continuare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai venit la bord, Ștefan!

      Cred că ai accesat articolul de pe mobil și nu ai avut astfel acces la comentariile postate anterior, care între timp au dispărut de la locul lor, însă le-am redat mai jos.

      Îți mulțumesc pentru aprecieri.

      1. Într-adevăr, nici nu am menționat că ar fi neapărat un element specific evreilor, însă l-am regăsit în mai multe sinagogi și mi-a plăcut explicația ghidului meu :)

      2. Așa cum am menționat și altui navigator la bord, este posibil canumele de Bela să provină de la numele evreiesc Isabella.

      3. Am vizitat aproape toate sinagogile din România :) Și avem o pagină dedicată acestora, pe care te invit, cu drag, să o parcurgi: http://www.hailabord.ro/p/sinagogi-din-romania.html

      Te mai aștept la bord, oricând!

      Ștergere
  2. //Cumva, s-au evaporat :)//
    Comentariile postate anterior:

    Adrian
    01.12.2015
    O precizare, dragă Anda. Tora reprezintă primele cinci cărți (atribuite lui Moise) ale Vechiului Testament. Este deci implicit o parte a Bibliei. În cadrul religiei creștine, Tora este cunoscută sub numele de Pentateuh. Evreii citesc în fiecare sâmbătă un fragment din Tora, scrisă în limba ebraică (și cu litere ebraice) pe un sul de piele care, firește, nu lipsește din nici o sinagogă. Mulțumiri pentru frumoasa postare!

    Anda
    01.12.2015
    Adrian, îți mulțumesc pentru precizări. Cât trăim, învățăm și cu siguranță în legătură cu această cultură/religie mai am multe de aflat. De-abia aștept să descopăr lucruri noi :)
    Te mai aștept la bord, oricând, cu drag!

    Eszter
    01.12.2015
    Vincze Bela este nume de barbat. Oricum e interesanta postarea

    Anda
    01.12.2015
    Nu te contrazic, mai ales dacă persoana care se odihnește acolo era de origine maghiară, dar aceasta este versiunea care mi s-a povestit :) Este posibil, însă, să provină de la numele evreiesc Isabella.

    Bucu Beem via Facebook
    02.12.2015
    foarte bun articol, foarte frumoase poze

    Alina Cardas via Facebook
    03.12.2015
    un adevarat monument, cu o acustica deosebita, felicitari pt interes

    RăspundețiȘtergere