Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

marți, 27 ianuarie 2015

Auschwitz-Birkenau: Bilet doar dus pentru 135.000 de romani

Strigăt de deznădejde și avertisment pentru omenire să fie pururi acest loc în care hitleriștii au ucis aproape un milion și jumătate de bărbați, femei și copii, în principal evrei, din diferite țări europene.

AUSCHWITZ - BIRKENAU

1940-1945


Am citit cuvintele de mai sus în septembrie 2014, pe o placă umedă, rece și gri, la peste o mie de kilometri distanță de casă. Mă aflam într-o țară străină și, totuși, aveam în față un text în limba română. Dacă aș fi fost oriunde în altă parte, aș fi fost flatată, dar aici nu mă simțeam deloc bine să citesc în limba mea, să nu-mi fie vreun termen necunoscut. Paradoxal, tocmai legătura cu România îmi grăbise venirea. Ținusem morțiș să ajung aici în 2014 și nu mai târziu. La 70 ani de când 135.000 de români au intrat pe cea mai înfricoșătoare poartă din lume. 

poarta lagar auschwitz II polonia gate


Azi, 27 ianuarie 2015, se împlinesc 7 decenii de când coșmarul a luat, oficial, sfârșit. Însă, în amintirea puținilor supraviețuitori, a rudelor și a omenirii întregi, rana va fi mereu deschisă. Cel mai mare și cunoscut lagăr de concentrare al Germaniei naziste, Auschwitz-Birkenau, a fost eliberat de armata rusă, pe 27 ianuarie 1945. Astăzi, te provoc! Cutezi să călci pe urmele unor condamnați la moarte?

~

Este o povară prea grea să vorbești despre Holocaust în general și cu atât mai mare după ce i-ai văzut, pe viu, ororile. Sunt miliarde de relatări în toate limbile pământului, dar niciuna nu se compară cu senzațiile pe care le trăiești atunci când te afli chiar acolo, în inima răului. Iar maleficul îți vorbește pe limba ta! 

Nu știu ce aș putea spune în plus sau mai mult despre, ironic, cel mai faimos obiectiv turistic al Poloniei, altceva decât s-a rostit deja de cei care au apucat să se întoarcă acasă, de istorici sau de ceilalți vizitatori. Știu, însă, că pentru fiecare din cei 1,5 milioane de turiști care au fost aici în 2014, un record, fiecare vizită a fost unică. Iar printre aceia, am fost și eu...

halt! auschwitz I avertismentIncredibil, dar mi-am dorit să ajung aici încă de prima dată când am aflat de existența unui asemenea loc, cândva prin copilărie, probabil! Cât de grotesc sună acum! Nimeni nu și-a dorit vreodată să ajungă la Auschwitz... Că de întors, puteai să fii sigur că nu vei mai avea șansa! Însă eu mi-am dorit să vizitez acest loc înaintea multor altor obiective de renume mondial. Practic, l-aș fi ales oricând în detrimentul Turnului Eiffel, Big Ben-ului, piramidelor din Egipt sau Marelui Zid Chinezesc! Iar după ce mi-am împlinit acest "vis", pot spune sincer că nu mai există loc de pe tot mapamondul în care să-mi mai doresc cu atâta ardoare să ajung. Sunt, oh, prea multe unde mi-aș dori să poposesc, dar nicio altă destinație, sunt sigură, nu va mai reuși să-mi stârnească atâta emoție!

Vă voi arăta niște fotografii, puține. A fost poate singurul loc în care nu am venit pregătită să fac poze, am vrut doar să simt, iar în câteva momente chiar nu am putut să apăs declanșatorul aparatului. Chiar și imaginile pe care le-am capturat însă, nu pot reda exact simțămintele pe care le ai atunci când ești acolo! De aceea, nu pot decât să-ți recomand să încerci să ajungi și tu, măcar o dată în viață. Da, este obligatoriu! 

Multe emoții vor rămâne doar pentru mine... 

Nu voi putea însă uita înfricoșătorul sentiment care m-a însoțit pe parcursul vizitei la Auschwitz I și II (primul lagăr, destinat inițial deținuților politici și ulterior evreilor, al doilea - creat pentru punerea în aplicare a Soluției Finale de exterminare a evreilor, când primul lagăr nu mai făcea față afluxului de deportați). Deci, acel sentiment că mă aflu într-un loc familiar! Citisem destule cărți și văzusem îndeajuns de multe filme încât cunoașteam aproape fiecare colțișor al ambelor lagăre, de parcă aș mai fi fost pe acolo! 

gard auschwitz I fenceNu voi putea uita nici că mi-am dorit foarte mult să nu ajung într-o dimineață cu ceață, dar, evident, nu am scăpat! 

Nu voi uita nici scurtele clipe când am intrat în camera de gazare și crematoriul de alături, singurele care mai sunt în picioare, și am văzut ghearele de pe pereți și cuptoarele! Arătau exact cum știam că vor arăta și totuși am vrut să ies cât mai repede! 

Nu voi uita nici scările din blocurile de la Auschwitz I, cu câte două șanțuri în betonul fiecărei trepte, cauzate de la presiunea atâtor picioare de vizitatori! Atât de mulți oameni au venit aici și după 1945, lăsându-și într-un fel amprenta...

Nu voi putea uita nici mirosul din barăcile de la Auschwitz II. După atâția ani și tot mirosea îngrozitor! A moarte! O combinație între lemn putred, igrasie și vieți ruinate...

Nu voi putea uita nici cum arătau cutiile de gaz Zyklon B, cele care știm cu toții ce au făcut, și nici vitrina plină de păr human și, vis-a-vis, o pătură făcută din acest "material", pe care dacă aș fi văzut-o acum în magazin, aș fi fost, oh, atât de încântată s-o cumpăr! 

Nu voi putea uita nici când am văzut poarta de intrare la Auschwitz II și a sa parcă interminabilă cale ferată. O imagine pe care o văzuseră în urmă cu 70 de ani și 135.000 de români. 

Nu voi putea uita nici placa de la debutul acestei povești, așezată la Auschwitz II, alături de multe altele, fiecare într-o altă limbă, în toate limbile care s-au vorbit și s-au auzit vreodată la Auschwitz! Din păcate, nu lipsise nici româna...

placa memoriala auschwitz II polonia


Nu voi putea uita nici magazinul deschis în incinta lui Auschwitz I, chiar în fața "închisorii", unde se servea și Coca-Cola! Și cum stăteam eu acolo și mă uitam cum oamenii ies din fostele camere de tortură și se năpustesc să-și astâmpere poftele. Aceasta a fost una dintre imaginile pe care n-am putut lăsa aparatul s-o imortalizeze...

Și nu voi putea uita nici numărul impresionant de mare de turiști care vizitau alături de mine, la mijloc de septembrie, când concediile se terminaseră, cum ne făceam loc, cu sfială, prin cotloanele întunecate, de ne miram și noi cum puteau intra în anii '40 de nu știu câte ori mai mulți oameni acolo unde noi nu aveam loc câte doi! Era, totuși, sâmbătă. Coincidență sau nu, o zi de 13...

auschwitz II
auschwitz II rails
gas chamber auschwitz I auschwitz I entrance auschwitz I entrance
auschwitz II rails auschwitz II barrack road to gas chamber auschwitz II
auschwitz II barrack zyklon b canister vitrina par uman human hair window auschwitz I


Bine de știut

  1. Cele două lagăre sunt înscrise în patrimoniul Unesco, iar cei care se ocupă astăzi de administrarea sa postează zilnic informații în rețelele sociale. Te invit să-i urmăreșți măcar pe Facebook, unde poți afla ce s-a întâmplat aici, într-o anumită zi, acum X ani. Unele postări sunt scrise și în română. 
  2. Dacă nu dorești ghidaj, poți vizita gratuit ambele lagăre. Auschwitz I, în afara orelor de vârf, de la 8 dimineața la 10 și după ora 15 până la 19 (iunie-august), Auschwitz II - oricând în timpul programului 8-19.
  3. Oricât de mulți turiști ar fi, parcări sunt destule în jurul ambelor lagăre, însă acestea sunt contra-cost. Sume mai mult decât acceptabile, nu mai știu exact, dar nu se compară cu parcările din București, de exemplu.
  4. Poți fotografia oriunde. Chiar și acolo unde este menționat că fotografiatul este interzis. 
  5. Accesul la toaletă se plătește. Doar cu 1 leu. Chiar și aici am avut o senzație ciudată, știind ce exemple de condiții imposibile sunt la câțiva pași depărtare...
  6. Vizitarea ambelor lagăre durează în jur de 3 ore, în condițiile în care faci concesii (nu vizitezi anumite expoziții sau sectoare, nu citești fiecare informație, nu zăbovești prea mult și te miști destul de sprinten). Recomand mai întâi vizitarea lui Auschwitz I. Cum intri în orașul Oswiecim (50 km depărtare de Cracovia, de neratat și ea!), vei avea destule indicatoare ca să te descurci să ajungi peste tot. Între cele două lăgare, distanța este de aproximativ 1 km. 

Dacă intenționezi să faci și tu o vizită (sper că da), te pot ajuta cu îndrumări, lămuriri și informații suplimentare. Întreabă-mă aici sau printr-un comentariu, un pic mai jos.  


Shalom!

auschwitz I blocks

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!