luni, 27 octombrie 2014

Daca va tin salele, poftiti in cea mai vizitata pestera din Romania!

Cred că Peștera Muierii/Muierilor nu mai are nevoie de nicio prezentare. Sigur ați auzit de ea, probabil deja ați vizitat-o, dar dacă nu ați văzut-o până acum, profit de ocazie pentru a vă invita s-o faceți. Avem peșteri și mai frumoase, putem avea parte de ghidaje și mai inspirate la alte obiective turistice și, per total, putem avea parte de experiențe și amintiri mai savuroase în multe alte locuri din preafrumoasa noastră țară. 

Dar pentru o sumă decentă (10 lei/adult), putem să ne lăudăm, după ce am făcut cunoștință cu ea, că am văzut prima peșteră electrificată din România și, totodată, cea mai vizitată. În sine, nu este o realizare măreață, dar în panoplia noastră de reușite în viață va cântări, cu siguranță, destul de mult. Pentru că o vizită aici este memorabilă, fără doar și poate.

pestera muierii august 2014


sâmbătă, 25 octombrie 2014

Aici esti obligat sa fii cu nasul pe sus!

Nu mai țin minte de unde am aflat, iar internetul este astăzi plin de informații eronate, dar România are încă un motiv să se laude. Țara noastră e mândra posesoare a unui obiectiv unic în lume! Cea mai mică distanță din lume care poate fi măsurată între doi munți se poate admira în Cheile Oltețului!

Vă dați seama, altfel spus, că nu există nicăieri pe mapamond un alt loc unde doi munți să fie mai apropiați! Doar 50 m despart Munții Căpățânii de Parâng, în zona Cheilor Oltețului. Deși ar fi un obiectiv de maxim interes, turiștii nu vin aici ca să admire îngustimea cheilor, ci pentru a se reculege la mănăstire sau pentru a vizita o peșteră. Nimic de condamnat, dar câtă indiferență!

cheile oltetului

miercuri, 22 octombrie 2014

Polovragi: pestera in care poti sa faci orice iti trece prin cap!

În comuna gorjeană Polovragi nu trăiesc oameni normali. Este ceva în aerul de aici care nu e tocmai în regulă, altfel nu pot să-mi explic cum în cele două dăți în care am poposit la obiectivul care i-a conferit celebritatea națională, la peșteră, n-am dat de oameni... obișnuiți. Ce-i drept, deși săriți de pe fix în felul lor, au conferit Polovragiului un farmec aparte, o picanterie printre amintirile mele, exact ceea ce caută călătorul în peregrinările sale. 

Dar haideți s-o luăm cu începutul...

pestera polovragi


duminică, 19 octombrie 2014

Borsec, vara: Odă bucuriei!

Mi-e imposibil să descriu altfel decât printr-o imensă bucurie revederea unei stațiuni dragi în plin sezon estival. Ce altceva aș fi putut simți când am revăzut Borsecul, care m-a cucerit definitiv cu ruinele bătute de ploaie, acum în mijloc de iulie, extrem de înflorat, vesel, animat de oameni, însorit și cu poveștile pregătite să mă dea gata o dată pentru totdeauna?

borsec vara 2014

luni, 13 octombrie 2014

Japonia la ea acasa. Nu in Asia, ci in Bucuresti

corabie sushi zen sushi dorobanti bucurestiUneori, doar să-ți astâmperi foamea nu e suficient. Dincolo de satisfacerea unei nevoi primare și obișnuința cu un anumit gust, poate sta o experiență memorabilă. De aceea, multe călătorii devin o lecție de viață când amintirile au un altfel de miros. Cu siguranță, după ce ajungi să guști, la propriu, dintr-o altă cultură, devii un alt om. Poate că nu te vei transforma în altcineva, dar fără îndoială vei fi altfel. 

Mulți ne dorim să avem șansa să ne înfruptăm din alte arome, total diferite de cele de la mama acasă. Mulți reușesc să-și testeze papilele gustative în fel și chip, alții se mulțumesc doar cu imaginația stârnită de un cooking show tv. Dar alții vor avea ocazia, de acum înainte, să-și îndeplinească, chiar dacă cu un surogat, apetitul de noi și ciudate delicii.

Doar cu un drum la București (hai, că asta e mai ușor de făcut!), cu cazarea asigurată într-o zonă accesibilă turiștilor (detalii pe hotel-bucuresti.com) și mintea deschisă pentru noi experiențe, vă provoc să călătoriți până în Japonia! Nu, nu e un vis imposibil. Nici nu trebuie să mergeți până în Asia, e suficient să ajungeți pe strada George Călinescu, la nr. 15, în cartierul Dorobanți.


miercuri, 8 octombrie 2014

Ce spui de o vizita in... Ramnicu Valcea? Stiai ca are si o gradina zoologica?

Fir'ar! Avem destule orașe în România prin care ne grăbim să trecem, mereu cu alte treburi și gânduri mai importante care ne obligă să ne uităm după indicatoare, doar-doar vom ieși mai repede din acea necunoscută rețea de străzi, ca să ne vedem mai departe de drum. Ori dacă acele orașe pot fi ocolite, Slavă Domnului, pe o centură, nici nu ne mai sinchisim să le trecem pragul, simpla curiozitate fiind un motiv neînsemnat pentru a ne abate câteva minute de la ruta inițială.

Aceste orașe sunt cele de tranzit, "păcatul" lor cel mai mare fiind așezarea excelentă pe hartă, deci ideale pentru a fi trecute cu vederea de ghidurile și agențiile turistice; cine mai are timp sau chef de vizitat când urmează să treacă granița sau străbate munții ca să ajungă unde are treabă, într-o urbe mare și importantă?

Un astfel de oraș este Râmnicu Vâlcea. Ați auzit vreodată pe cineva că vrea să-și petreacă vacanța aici sau că există vreo ofertă atractivă de tip city break? Cui îi mai trebuie sau îi mai pasă de turism, când orașul e situat pe unul dintre cele mai circulate drumuri din țară (DN 7) și imediat ce se trece de el, venind dinspre Pitești, începe Valea Oltului, prilej de accelerat, dacă permite traficul, că urmează Sibiul, și știm cu toții cât e de promovat, de ce să mai pierdem timpul să ne oprim într-un oraș de care nimeni nu spune nimic?

Ei bine, vă zic eu acum.

Râmnicu Vâlcea este un oraș... interesant. Da, cred că acesta e cel mai potrivit termen pentru a-l descrie. Nu iese cu nimic prea ostentativ în evidență, dar nici nu pot să-l caracterizezi ca un oraș urât. Fără a avea clădiri prea înalte și putând să-ți faci o idee despre el, în nu foarte multe minute, doar străbătându-l, de la nord la sud, sau invers, cum preferi, pe strada lui principală (Calea lui Traian), ai putea să decizi că este un oraș liniștit, chiar relaxant. Prins între istoria bătrână și cea de dată mai recentă, nereușind să primeze una dintre ele, pare echilibrat, cumva atemporal, cumva imposibil de încadrat într-un timp bine definit, într-o epocă definitorie. 

Îl cunosc relativ bine, pe de o parte fiindcă am trecut de nenumărate ori pe aici și, da, am avut curiozitatea și răbdarea să-l străbat, fără să-mi pară vreodată rău, iar de pe altă parte, fiindcă i-am străbătut străzile un week-end întreg, când am bătut din ușă în ușă pentru a realiza un sondaj de interes local. De fiecare dată m-am simțit bine, mereu mă gândesc la Râmnic cu seninătate și nu cred că a fost vreodată când voit să-l ocolesc, mereu i-am devenit oaspete, măcar pentru a-mi astâmpăra foamea la River Plaza Mall. Cred că asta spune multe. Și de bine :)

De la parcul unde s-a auzit pentru prima dată imnul României la Casa Memorială Anton Pann ori de la Muzeul Satului Vâlcean la biserici vechi de vreo 7 secole, Râmnicu Vâlcea poate să îți răpească minute bune, dar cu folos. Mult mai mult timp poți petrece, însă, la... Grădina Zoologică

urs zoo ramnicu valcea


sâmbătă, 4 octombrie 2014

La placinte... inainteee!

Despre București se pot spune multe, prea multe uneori, dar astăzi vreau să-l caracterizez doar în două privințe: este un oraș care oferă destule locuri unde nu ți-ar fi rușine să duci un străin, ba chiar unde merită să-l duci (obligat, forțat, numai și doar ca să-i schimbi niște prejudecăți); de asemenea, este un oraș plin de moldoveni, veniți de regulă la studii în Capitală și care nu mai pleacă niciodată. 

Există 4 locuri în București unde aceste două caracterizări se reunesc și îi dau orașului un aspect și un gust unic - "ăl mai fain di pisti Prut". 4 restaurante bucureștene poartă numele delicios de "La Plăcinte" și în ele poartă toată dragostea, voioșia și bunătatea (culinară și nu numai) a moldovenilor basarabeni. La Plăcinte este un lanț de restaurante deschis în 2007, în Republica Moldova, care odată ajuns în capitala României i-a dat o notă altfel, mai savuroasă, de care știu sigur că orașul avea nevoie. 

Primul restaurant care a schimbat gustul Bucureștiului și-a revărsat miresmele ispititoare la numai 5 minute de Piața Romană, pe Bulevardul Dacia, la numărul 20 . Amplasament excelent, dacă nu ești obișnuit cu hățișul Capitalei, halucinant la prima vedere, și foarte potrivit să ghideze turiștii către o masă cu gust de neuitat, după ce aceștia și-au ales deja hotelul, sper eu, de la sursa mea de încredere (informatii pe hotel-bucuresti.com).

Odată pătrunși în universul cald al restaurantului, s-au și teleportat într-o lume unde fumatul este interzis, mâncarea e gustoasă, muzica e voioasă, peisajul este vesel și confortul e perfect pentru viitoarele burți pline. Când orele strigă că e prea târziu să mai zăbovească, clienții deveniți deja prieteni nu se mai pot abține să nu exclame: "Trăiască moldovenii!"