Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

luni, 19 mai 2014

Cum putem atrage turistii straini in Romania? Informatii pretioase de la prima editie a Romanian Travel Forum

Fie că sunt turiști, oameni de afaceri sau studenți, străinii au ce vedea în România. Tot ce trebuie să facem este să le oferim servicii de calitate, oferte de divertisment inedite și să-i întâmpinăm, mereu, cu zâmbetul pe buze. Pe scurt, putem miza pe turismul sportiv sau medical, pe promovarea bisericilor fortificate din Transilvania, creșterea industriei evenimentelor ori, pur și simplu, putem să ne uităm mai mult spre cer. 

Pe larg, în rândurile următoare: informații interesante, cifre și concluzii de la prima ediție a Romanian Travel Forum, care ne pot deschide ochii asupra turismului autohton, pe care îl putem dezvolta atât pentru străini, cât și pentru noi. Pretențiile au crescut și în rândurile noastre, motiv pentru care dăm iama în străinătate fără să știm ce avem... acasă. Pentru a oferi o experiență plăcută străinilor, cu scopul de a-i face să revină, înainte de toate este important ca noi să ne apreciem țara și să o promovăm ca atare. Să purcedem, deci, la drum, că sunt multe lucruri care de-abia așteaptă să fie spuse și, după puteri, aplicate pentru a transforma România într-o atracție la nivel mondial!


1. Brașovul este capitala turismului românesc de leisure, consideră Christian Macedonschi, preşedintele Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare Turistică Braşov. Cu mai mult de 200.000 de turiști cazați legal în județ și circa 1,5 milioane în total, anual, din care 25% sunt străini, Brașovul atrage mai ales din prisma obiectivelor turistice. Castelul Bran are în jur de 600.000 turiști/an, Cetatea Râșnovului - peste 200.000 vizitatori anual, dar atracțiile principale ar trebui să fie bisericile fortificate din Transilvania - sunt cele mai multe care s-au păstrat în Europa, în jur de 100, din care 6 sunt obiective Unesco (2 chiar în județul Brașov - Prejmer (foto dreapta) și Viscri). De asemenea, turistul poate fi cucerit definitiv de frumusețile patriei dacă se cazează într-un fost conac și ia contact cu gastronomia și tradițiile locale. Un exemplu în acest sens - "Butoiul Sasului".

viscri prejmer


2. Dumitru Graur, preşedintele Asociaţiei Presei Sportive din România, o personalitate cunoscută iubitorilor și telespectatorilor de sport, recomandă să mizăm pe turismul sportiv de competiție (în 2012, Bucureștiul a organizat finala Europa League) sau pe turismul sportiv recreativ (alpinism, escaladă, orientare turistică, yachting, ciclism, rafting, ski fond de promenadă, vânătoare, golf, pescuit sportiv, drumeții s.a.). De reținut: la complexul Cheile Grădiștei, din  Fundata, există singura pistă de biathlon privată din lume! Iar cel mai bun sport pentru minte nu este, așa cum ne-am aștepta, șahul, ci tenisul de masă! Ce spuneți proprietarilor de pensiuni, creați un colț de divertisment unde să se găsească măcar o masă de tenis? :)

3. Să nu uităm de stațiunile balneare, "perlele turismului românesc de altădată", având în vedere că 60% din rezervele de apă minerală din Europa se află în România, atrage atenția Răzvan Nacea, purtătorul de cuvânt ANAT pe turism medical și director general al Seytour Medical Tourism. Anual, turismul balnear crește cu 30%, dar e rost de mai bine. Străinii sunt deja interesați de turismul medical, dar nu de cel balnear, ci de turismul medical de lux - turismul dentar, oftalmologic și cel al operațiilor estetice. Germani, francezi, italieni au venit deja în România pentru a beneficia de astfel de servicii, cu 40% mai ieftine decât în țara de origine. Per total, turismul medical ar putea fi un motor de relansare a economiei românești și are un potențial de 250 milioane $. Din păcate, deși s-au făcut investiții mari în domeniu, numai 2-3% din cei 2 milioane de turiști străini sunt, momentan, atrași de serviciile autohtone de wellness-spa.

4. Rudolf Lukavsky, Ataşatul Comercial al Ambasadei Austriei la Bucureşti, ne spune ce ar trebui să facem pentru a dezvolta turismul autohton, pe model austriac:

- dezvoltarea suplimentară a infrastructurii, în afara unităților de cazare
- dezvoltarea unor pachete turistice atractive
- promovarea siturilor culturale și istorice
- promovare consistentă pe site-uri, Youtube și Facebook
- integrarea și întrajutorarea tuturor operatorilor și promotorilor turistici publici și privați
- informații complete despre serviciile turistice private (amplasament, acces, facilități, activități, cazare, costuri, rezervări online etc)

5. Fotograful Eduard Schneider militează pentru promovarea destinațiilor turistice prin intermediul filmărilor de tip time-lapse (de exemplu, acelea în care subiectele sunt statice, dar norii curg cu viteză deasupra lor) ori cele aeriene, de unde micile defecte nu se mai văd. Câteva exemple: Alba Iulia, Sibiu, Sarmisegetusa Regia. Click, așezați-vă comod și savurați! Dacă imaginile nu vă fac dor să vă redescoperiți țara (sunt sigură de contrariu, totuși :D), gândiți-vă ce impact ar avea asupra unui străin și amintiți-vă vorbele lui Nicolae Iorga: "O călătorie face cât un an de școală!".

6. Să ne îndreptăm și spre industria evenimentelor/MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions/Events). Ioan Mircea Drăghici, Managing Director Est Hospitality Consulting, atrage atenția asupra faptului că, în medie, pentru un hotel, 75% din câștig poate proveni din sectorul MICE. 55% din cazarea bucureșteană se face în hoteluri de 4 și 5 stele, perfecte pentru organizarea de evenimente. Două hoteluri din București s-au declasat VOLUNTAR de la 5 la 4 stele, pentru a profita și mai mult de această industrie, cu focus pe evenimentele farmaceutice. Un turist aduce, în medie, zilnic, la un hotel FĂRĂ sală de conferințe: 40-60€. Dar la un hotel CU sală de conferințe poate aduce peste 80-100€.

Pe același subiect, Radu Cimponeriu, director general CongreExpo Service, promovează și mai mult turismul evenimentelor, cu mare potențial în România, și datorită faptului că nu este încă o destinație obișnuită pentru organizarea evenimentelor, ceea ce poate atrage și mai mult, concomitent cu blazarea pe alte destinații. Acest tip de turism este unul dintre cele mai constante domenii din economia mondială, care a cunoscut fluctuații nesemnificative chiar și în perioadele de criză economică.

Efecte și beneficii ale industriei evenimentelor:

- între 60 și 80% din veniturile unui hotel din București pot proveni din MICE
- număr constant de locuri de muncă permanente și un număr variabil de joburi temporare
- absoarbe forță de muncă cu multiple specializări și nivel de pregătire medie și superioară
- determină dezvoltarea sau îmbunătățirea, pe plan local, a unor "servicii de suport" (servicii bancare, de transport, amenajare urbană și peisagistică etc)
- determină investiții publice sau private care rămân în beneficiul comunității
- necesită un sistem educațional specific
- contacte profesionale și personale care au loc pe durata evenimentelor
- pregătirea profesională realizată pe parcursul diverselor tipuri de reuniuni
- premize de revenire a participanților în calitate de turiști


7. Dan Anghelescu, directorul general al agenției de turism La Piovra Turista, consideră că putem atrage turiști străini în România prin oferirea și promovarea de structuri de cazare alternative (apartamente în regim hotelier, rulote, corturi, hotel de gheață etc), prin programe specifice de vânătoare sau medicale sau prin destinațiile unice, precum Delta Dunării și mănăstirile din nordul Moldovei. Apartamentele în regim hotelier, care se pare că sunt la mare căutare, sunt o alternativă oferită clienților cu șederi între 5 și 30 de zile, la tarife rezonabile, sunt o alternativă pentru familiile cu copii, oferă căldura și organizarea unei locuințe, oferă posibilitatea interacțiunii cu localnicii și, de obicei, sunt așezate într-o zonă ultracentrală.

8. Dacă turiștii ar veni să locuiască, temporar, într-un apartament din centru, de ce să nu aibă posibilitatea de a lua masa tot într-o zonă centrală, într-un cadru de Mic Paris? Restaurantul Elisabeta, situat vis-a-vis de Parcul Cișmigiu, pe Bulevardul Elisabeta, datează din 1912 și pune la dispoziția turiștilor meniuri speciale pentru ei (prânz sau cină), cu prețuri pornind de la 35 lei/pers/prânz și de la 72 lei/pers/cină. Iar atmosfera este, pur și simplu, încântătoare!

restaurant elisabeta bucuresti

 
9. A sosit momentul, căci ne apropiem de final, să ne uităm și spre cer, de unde, la propriu, pot veni turiști și... bani. Dorin Ivaşcu, directorul regional Air Services, nu se uită la zborurile comerciale, ci la zborurile de business și de aviație generală (cele realizate în interes propriu, de divertisment). 15 milioane de astfel de zboruri s-au realizat în Europa, în 2006 și 300.000 de europeni au licențe de pilot privat. Sunt oameni cu mulți bani, care ar putea ateriza pe aerodromurile din țară cu propriile aparate de zbor, putând astfel să ajungă rapid și să lase bani și în zone mai greu accesibile pe alte căi. Din păcate, media europeană este de 1 aerodrom la 1200 kmp, ceea ce înseamnă că în România lipsesc circa 723 de aerodromuri! Un aerodrom costă aproximativ 0,5 milioane €, dar piața are mare potențial și pentru turiștii români. În țară sunt 280 de piloți privați (cam oricine poate să devină, dacă urmează cursul în valoare de 6.500€+TVA), sunt 23 de oameni care au licență pentru pilotajul elicopterelor și 14 pentru zboruri cu balonul. Pe hartă de mai jos vedeți situația din România, de la aeroporturi la aerocluburi și aerodromuri (din care unele sunt autorizate, altele nu). Menționez că, de regulă, zborurile de agrement aterizează pe aerodromuri, pe de o parte, pentru că sunt taxele mult mai mici, iar pe de altă parte pentru a nu aglomera inutil aeroporturile. Din păcate, dacă aterizezi, de nevoie, pe un aerodrom neautorizat, asigurările nu sunt valabile. 

harta aviatie generala romania_wm
click pe imagine pentru vizualizare în detaliu

10. La final, iau eu cuvântul, pentru a vă recomanda, încă o dată, să vă vizitați țara, să o cunoașteți, să fiți deschiși în a o descoperi, pentru că de îndrăgostit, vă veți îndrăgosti cu siguranță. Până la promovarea internațională, până la frunza de la Ministerul Turismului, până la investiții, NOI suntem cei care putem promova, cel mai simplu, țara noastră, dar trebuie s-o cunoaștem și să avem mereu un cuvânt bun de spus despre ea. Comportându-ne adecvat când plecăm peste hotare sau primindu-i cum se cuvine pe cei care ajung la noi putem atrage și mai mulți turiști în România, ceea ce, într-un final, ne ajută pe toți. Nu e nevoie de bugete impresionante de publicitate, e de ajuns o vorbă bună și un zâmbet sincer :)

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!