Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

miercuri, 5 martie 2014

Cel mai pitoresc loc unde te poti ascunde de lume: Pestera Sfintei Teodora de la Sihla

pestera sfintei teodora de la sihla
Doar o mare nenorocire te poate determina să fugi de compania oamenilor, să te lași pradă sălbăticiunilor pădurii și să fii non-stop, până la finalul vieții tale, la mila naturii și a Celui de Sus. Aceasta este povestea Teodorei. O tânără forțată să se căsătorească, care a fugit la o mănăstire vrânceană, de unde gonită de năvălirile turcești s-a refugiat în Munții Buzăului, ca apoi, în urma unei arătări dumnezeiești, să-și găsească liniștea în codrii Neamțului. Astăzi este o sfântă și ortodocșii o prăznuiesc în fiecare an, în a șaptea zi din august.

Locul unde a supraviețuit, cu mijloace inimaginabile pentru omul modern din mileniul III, atrage deopotrivă pelerini, dar și iubitori de natură. Departe și în zilele noastre de ceea ce putem numi civilizație, Peștera Sfintei Teodora de la Sihla se găsește la ore de mers de cele mai apropiate orașe, la zeci de minute distanță de asfalt, într-un cadru natural de un pitoresc extrem, unde la lăsarea serii și sub oblăduirea întunericului, zimbrii liberi cutreieră ținutul.

Sunt unele locuri pe care le voi purta mereu în suflet și amintindu-mi de ele nu-mi voi putea reține un zâmbet. La momentul în care am făcut cunoștință, în condiții pe care nu le voi putea recrea vreodată, m-au impresionat, emoționat, fericit. Un astfel de loc este cel căruia îi dedic rândurile de față. 

În două dăți, pașii m-au purtat la grota unde Teodora își încredințase viața lui Dumnezeu. Întâia oară, într-una din multele mele excursii alături de părinți, ajunsesem la Schitul Sihla, aflat în imediata apropiere. De acolo am pornit, pe jos, pe un traseu pe care nu-l voi uita niciodată. Probabil aici a început pasiunea mea pentru munți și ale lor poteci neobosite.

Mi-a plăcut la nebunie să pășesc pe cărarea sălbatică, să mă strecor printre zeci de stânci, apoi să mă ajut de scări și balustrade din lemn, într-o călătorie prin pacea pădurii care a culminat cu boarea răcoroasă de la peșteră și senzația că nu sunt singură, că mai este cineva alături de mine, deși nu se mai vedea nimeni... Nu știu cât am mers, nici când s-a întâmplat și, totuși, a fost aievea.

Pe 25 iulie 2013 am revenit. Nerăbdătoare și curioasă, fără să am habar că nu voi mai simți spiritul Teodorei.
 
fantana teodora de la sihla
Mi-a luat mai mult decât m-aș fi așteptat să găsesc drumul, pentru că nici locurile cele mai puțin atinse de mâna omului nu sunt aceleași de la an la an. Undeva în jurul orei 20, am ajuns la ceea ce Teodora numea "acasă", o scobitură în inima unei stânci, fără electricitate, un pat decent sau încălzire, în care trăia fără veșminte. De data aceasta am venit ca musafir dintr-o altă direcție, am făcut pe drum doar 5 minute de unde am lăsat mașina și am văzut, cu această ocazie, sursa de apă care i-a asigurat supraviețuirea, cea care nu a secat niciodată - o căldare în vârful unei roci, în care se oglindeau cerul și coroanele copacilor din preajmă. 

Deși ora era înaintată și întunericul începuse să pună stăpânire pe această parte de lume, odată ajunsă la peșteră, alături de dragul meu Ionuț, întâlnirea cu Teodora și liniștea la care râvneam a fost spulberată de doi călugări care se aciuaseră în fața grotei. După ce am făcut o poză-două într-un loc tare drag mie, bărbații în straie negre mi-au reproșat că fotografiez, apoi mi-au înmânat o cărticică cu sfaturi legate de căsătorie și au început o predică lungă, care a vizat subiecte ca Apocalipsa, sinuciderea Mădălinei Manole (!) și vestimentația de vară, prin care pantalonii trei sferturi simbolizează dorința celui care îi poartă să-și scurteze picioarele! Bunul simț m-a determinat să stau, să ascult, sperând că voi obține o povață care poate să-mi schimbe viața, timp în care a mai apărut un grup de 3 persoane mai în vârstă, care au fost și ei curând luați în colimator. Aproape era beznă, călugării ne țineau prinși ca-ntr-o magie și eu mă gândeam când se va termina calvarul, nu de alta, dar drumul înapoi la mașină, fără vreo sursă de lumină și cu toate vietățile pădurii, orbecăind prin întuneric, s-ar fi putut solda cu o tragedie, cu toată binecuvântarea lui Dumnezeu. Într-o pauză de respiro, toți cinci ne-am luat rămas bun și, pe drumul spre mașină, am împărtășit aceleași păreri - intenția este bună, dar exagerările și insistența de a inocula anumite idei celor care te ascultă este cel puțin dăunătoare.

Profit de ocazie pentru a ruga fețele bisericești ortodoxe, dacă printr-o minune (nu e blasfemie!) citesc aceste rânduri, să conștientizeze că lăcașurile unde slujesc sunt astăzi atracții turistice, la care pot ajunge și persoane de altă religie sau străini. Cum ar fi ca odată ajuns un străin la Voroneț (vin mulți, Slavă Domnului, și bine fac!), să fie tras deoparte de un preot care să nu-l lase în pace până ce nu crede că l-a convins că ortodoxia este cea mai bună religie din lume? Cum ar fi fost ca la sinagogile pe care le-am vizitat în România să mi se spună că dacă nu ești evreu nu e bine? Nu aș mai fi călcat niciodată pe acolo! Deci, trebuie să înțelegeți că Dumnezeul vostru a dorit să fiți toleranți, să acceptați că oamenii pot avea și alte crezuri, prin urmare nu faceți judecăți pripite, și anume, dacă vine o persoană la un schit este automat ortodox, iar dacă vine un cuplu, automat aceștia au intenția de a se căsători sau sunt într-o relație amoroasă. Iar dacă tot urâți viața din vremurile noastre (sincer, și pe mine mă agasează uneori), cum de cunoașteți scandalurile de la televizor și cum puteți pretinde că știți rezolvarea lor, dacă universul vostru este închis între zidurile mănăstirii, fără a avea experiența și cunoștințele lumii de dincolo de zidurile și siguranța mănăstirii? Mulțumesc.

După regretul de a fi dojenită fix acolo unde mă așteptam să mă simt mai bine, m-am întors la civilizație pe drumul forestier care duce spre Mănăstirea Agapia. Deodată, calea îmi este tăiată de un zimbru, apoi de alți câțiva, care treceau, în grup, dintr-o parte a pădurii către cealaltă. Erau zimbri liberi! Tocmai ce îi văzusem pe cei din rezervație...




Cum ajungi? 

Varianta 1

De pe DN 15C (Piatra Neamț - Târgu Neamț) se cotește pe DN 15F spre Agapia. De la mănăstire se urmează drumul care trece prin stânga sa, sus în pădure, un drum forestier într-o stare bună în vara lui 2013, accesibil oricărui tip de mașină. După circa jumătate de oră se ajunge la Schitul Sihla, de unde se pornește pe jos spre Peștera Sfintei Teodora.


Varianta 2

De pe DN 15B (Târgu Neamț - Bicaz) se cotește spre mănăstirile Secu-Sihăstria. Există indicator. Venind dinspre Târgu Neamț, drumul este pe stânga, imediat după indicatorul și drumul spre Mănăstirea Neamț. Cu circa 500 m înainte de a ajunge la Mănăstirea Sihăstria se face un drum forestier spre stânga (7 km spre Sihla, indicator). Este drumul care ajunge la Mănăstirea Agapia, dar pe porțiunea până la Schitul Sihla este mai circulat decât de acolo la Agapia, prin urmare este într-o stare mai proastă. Înainte cu 100 m de a ajunge la schit, se va deschide o cărare largă spre dreapta și va apărea indicator "Peștera Sf. Teodora 100 m". Se urmează marcajul cruce albastră și imediat după ce se intră în pădure, pe partea dreaptă, se ridică o stâncă imensă, prevăzută cu o scară de lemn. Acolo este Fântâna Sfintei Teodora. Revenind la cărarea principală, în maxim 5 minute, se ajunge la peșteră. De acolo se poate continua drumul spre schit, pe o potecă la fel de pitorească precum cea pe care s-a venit sau, mai direct și mai ușor, întoarcere pe același drum și la drumul forestier continuare spre schit. Recomand încălțăminte adecvată, măcar adidași.


pestera sfintei teodora de la sihla pestera sfintei teodora de la sihla pestera sfintei teodora de la sihla traseu fantana sfintei teodora de la sihla traseu fantana sfintei teodora de la sihla
traseu pestera sfintei teodora de la sihla traseu pestera sfintei teodora de la sihla traseu pestera sfintei teodora de la sihla traseu pestera sfintei teodora de la sihla traseu pestera sfintei teodora de la sihla
traseu pestera sfintei teodora de la sihla traseu pestera sfintei teodora de la sihla traseu pestera sfintei teodora de la sihla traseu pestera sfintei teodora de la sihla zimbru in libertate neamt

surse: 1, 2, 3

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!