Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

vineri, 7 februarie 2014

#ClassyRomania: Cetatea de Colt, cu pseudonimul literar - Castelul din Carpati

cetatea colt castelul din carpati20 de minute durează să cucerești o cetate. Astăzi este simplu... N-ai nevoie de săbii, scuturi și coifuri, e de-ajuns un aparat de fotografiat și cetatea se predă singură, mai ales când este în ruină. 

După Castelul de la Bran, făcut celebru în toată lumea, nu de români, ci de un irlandez, România ar mai fi putut profita de geniul literar al unui străin. Jules Verne, precursorul bloggerilor de turism de astăzi, curios nevoie mare, a poposit și în Transilvania. Sigur i-a plăcut foarte mult, din moment ce s-a îndrăgostit pe aceste meleaguri, despre care nu s-a abținut să scrie în romanul "Castelul din Carpați".

Ficțiune în mare parte, acțiunea din carte se petrece într-un loc cât se poate de real, pe care l-am vizitat în după-amiaza zilei de 14 noiembrie 2013.

Fantastică întâmplare să ajungi personaj de carte, deși povestea s-a încheiat demult și tu ești un simplu figurant. Venind dinspre Hațeg spre Petroșani, în Sântămăria Orlea, se face dreapta pe DJ 686, drum care se urmează până în localitatea Râu de Mori, unde se cotește spre Suseni. Curând, între pârâul Râușor și mărețul Retezat, se ridică o ironie de deal, pe al cărui creștet se pot lesne zări niște ziduri. Sigur te va pufni râsul dacă ți-aș putea că acesta este ACELA, Castelul din Carpați, care l-a inspirat pe marele francez. Incredibil sau nu, după toate dovezile și bănuielile, chiar acesta este. 

Nu știu cum a nimerit domnul Verne tocmai aici, într-un colț băgat bine la subsuoara muntelui, care pare condamnat la anonimat, dar îl felicit că a avut curajul s-o facă. Mulți nici astăzi nu s-ar încumeta să se abată de la destinațiile turistice faimoase, darămite să se cocoațe la amărâtele ruine. 

Fosta curte nobiliară a familiei Cândeștilor, a căror biserică din piatră este chiar vis-a-vis de cetate, este astăzi doar o tristă amintire a locului unde Verne și-a imaginat că se petrec unele fenomene paranormale. Cetatea de Colț, după cum e cunoscută, chiar e pe colț, pe colțul dealului, și nu are nimic anormal la ea... pentru România. Eu aș fi transformat-o într-o atracție chiar mai mare decât castelul lui Dracula, pentru că este mai probabil ca Jules Verne chiar să fi fost pe aici decât ca Vlad Țepeș să fi locuit la Bran. Normal pentru România, din păcate, în jurul cetății nu mustesc turiștii și nici nu găsești vreun chioșc cu suveniruri. Pe de o parte, este bine. Încă mai poți să-ți imaginezi că ești marioneta lui Jules Verne și tot ce urmează să faci este trasat de condeiul său. 

Accesul dinspre satul Suseni este semnalizat prin două plăcuțe, în dreptul singurei cărări (printre case) care pare să urce înspre obiectiv. Pe una stă scris "Cetatea de Colț", pe alta "Curtea nobiliară a Cândeștilor". Atât. Niciun marcaj turistic sau timpul necesar ascensiunii. Dacă ai noroc să dai de un sătean și-l întrebi cum ajungi, ți se va spune că poteca este vizibilă, pentru că a fost curățată de primărie. După ce pornești la drum, constați că mai multe poteci încearcă să-ți atragă atenția, fiind măricele și bătătorite. Faci cale întoarsă pe câteva, dar dacă ai în minte că trebuie să ții dreapta, să nu înaintezi prea mult și să urmezi anemicul triunghi albastru, care mai apare ba pe o piatră, ba pe un trunchi de copac, vezi ajunge cu bine, după 15 minute la o intersecție. Stânga - Nucșoara, dreapta - Cetatea Colț. Bineînțeles, la dreapta, după mai puțin de 5 minute, se zăresc ruinele. 

Culmea, aici găsești panouri informative mari și noi, din care afli că mai bine veneai dinspre Nucșoara, spre care pare drum larg și riscul rătăcirii mai mic. Nu am verificat această variantă, dar pare cea mai sigură; chiar dacă necesită mai mult mers pe jos, este totuși o potecă tematică. Se poate ajunge din Ohaba de Piatră (DN 66) - pe DJ 667A - Sălașu de Sus - Mălăiești (vedeți cetatea de aici) - Nucșoara.

Revenind la cetate, odată ajuns aici, nu-ți pare rău că ai urcat. Cetatea parcă s-a mărit față de cum ai văzut-o de jos, iar panorama de la înălțime este, cum altfel, decât senzațională. Nu știu cum arăta pe vremea lui Jules Verne, dar dacă ar fi văzut-o în toamna lui 2013, sigur se mai punea pe scris încă 10 cărți despre aceeași incredibilă Transilvanie. 

panorama cetatea colt castelul din carpati
panorama cetatea colt castelul din carpati

Dacă înserarea ar fi avut atunci, pe 14 noiembrie, și altă treabă de făcut, aș mai fi zăbovit muuult. Dar m-am gândit că poate Verne nu și-a imaginat chiar totul despre acest castel și n-am vrut să risc să aflu adevărul. Deși acum îmi pare rău. Cine știe ce poveste aș fi avut acum de spus dragilor mei navigatori!

cetatea colt castelul din carpati biserica piatra candea suseni cetatea colt castelul din carpati cetatea colt castelul din carpati
cetatea colt castelul din carpati cetatea colt castelul din carpati cetatea colt castelul din carpati poteca spre cetatea colt castelul din carpati
cetatea colt castelul din carpati poteca spre cetatea colt castelul din carpati poteca spre cetatea colt castelul din carpati poteca spre cetatea colt castelul din carpati

P.S. Înainte de a părăsi ținutul pe care a călcat și marele scriitor, zăbovește te rog la foișorul de sub cetate. Peisajul este fantastic, ca mai totul din jurul celui care l-a inspirat pe nimeni altul decât Verne. Jules Verne.

loc popas cetatea colt
peisaj padure parau toamna cetatea colt

Castelul din Carpați a fost protagonist și într-o poveste din 2011


Povestea de mai sus face parte dintr-o serie dedicată vacanței cu stil petrecută în perioada 12-16 noiembrie 2013 în județul Hunedoara, susținută de agenția de incoming travel #ClassyRomania și care și-a propus să continue promovarea frumuseților județului începută cu evenimentul #EnjoyHD

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!