Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

luni, 27 ianuarie 2014

Locurile unde bate, cu adevarat, inima de roman: bisericile din nordul Moldovei si sudul Bucovinei



Multe se pot spune despre poporul român, dar în niciun caz că nu este credincios. De la Zamolxis, zeul suprem al dacilor, la actuala modă a integrării în absolut a mișcării MISA, aproape fiecare român crede într-o putere superioară. Potrivit statisticilor, cei mai mulți dintre noi suntem ortodocși. Probabil responsabil de credința noastră majoritară este Apostolul Andrei, cel care a adus creștinismul în Dobrogea. Probabil, altul o fi motivul sau altcineva „de vină”. Însă mie-mi place să cred că ne-am ales, cei mai mulți, această convingere și datorită splendidelor mărturii ale “credinței cele drepte”. Mă refer la zecile de biserici, mănăstiri, schituri și chilii ortodoxe care s-au adunat în probabil cel mai sacru perimetru al României – nordul Moldovei și sudul Bucovinei. 

Cele mai multe s-au construit între finalul secolului XV și finalul secolului XVI, unele sunt chiar monumente înscrise în patrimoniul UNESCO, însă toate, fără excepție, sunt cele mai sfinte bijuterii cu care se poate lăuda România în întreaga lume și cele care ar trebui să atragă, cel puțin o dată în viață, fiecare credincios ortodox din țară. Ridicate de mari domnitori ca Ștefan cel Mare, Petru Rareș sau Alexandru cel Bun, drept mulțumire lui Dumnezeu pentru ajutorul asigurat în bătălii, cele mai vechi lăcașuri de cult au dat tonul unei dinastii guvernată de pace, liniște, credință și împăcare cu sinele, care ar trebui să răzbată în pieptul fiecărui român. Când uităm cine suntem cu adevărat, când ne-am depărtat prea mult de simplitatea vieții, merită să ne întoarcem în acest colț de Românie, unde simți că niciun rău nu te poate atinge, și să ne reculegem în fața simbolurilor statorniciei și a frumuseții pe care nici timpul, mereu neiertător, n-a fost în stare s-o știrbească. Avem și datoria de a arăta străinilor cine suntem de fapt. Aici, la așezările monahale din Moldova și Bucovina, bate inima adevărată de român

Cine sunt românii? 

Un popor credincios, după cum spuneam, extrem de creativ, după cum se poate vedea la fiecare monument religios, înțelegător, sufletist, molcolm ca și peisajele care înconjoară așezămintele lui Dumnezeu, și cel care va rămâne, pe veci, stăpânul acestor meleaguri binecuvântate de divinitate. Circa jumătate de mileniu, am reușit, dovadă stând și aceste remarcabile opere de artă religioasă. Toate sunt deschise publicului larg fie gratuit, fie contra unei taxe de 5-6 lei, sunt accesibile pe cale rutieră, urmate eventual de o ușoară și plăcută drumeție prin pădure, și se reperează relativ ușor pe hartă, localitățile din preajma lor împrumutându-le numele și beneficiind de semnalizare corespunzătoare prin indicatoare. 

Cele mai atractive din punct de vedere estetic sunt mănăstirile din sudul regiunii istorice Bucovina, datorită programului iconografic elaborat în premieră mondială prin care exteriorul acestora a fost pictat în întregime. 

Cea mai faimoasă este, fără îndoială, VORONEȚ. Ctitoria lui Ștefan cel Mare s-a făcut cunoscută, mai ales, datorită inegalabilei culori cu care-i sunt înzestrați pereții. “Albastru de Voroneț” este și astăzi o culoare unică în lume, misterul obținerii sale nefiind nici în zilele noastre pe deplin deslușit. Cea mai simpatică teorie spune că secretul e mai pământean decât am fi crezut și mai inedit decât ne-am fi închipuit vreodată: meșterii-pictori erau plătiți pentru munca lor artistică inclusiv cu butoaie de țuică, iar la o analiză a frescelor s-au evidențiat urme ale acestui băuturi. Știți cum se spune, ce e frumos, și lui Dumnezeu îi place! Despre Voroneț mai merită menționată și durata construcției, care a fost un record la acea vreme (1488); 4 luni și jumătate a durat ridicarea preafrumoasei mănăstiri. Primul stareț al său a fost Daniil Sihastru, duhovnicul ctitorului și pustnicul a cărui chilie i-o găsim 70 km mai la nord, lângă o altă bijuterie sacră – mănăstirea Putna. Tot ctitoria lui Ștefan cel Mare, locul unde marele domnitor își doarme somnul de veci, cea supranumită de poetul național al românilor drept “Ierusalimul neamului românesc”. La câțiva zeci de metri de intrarea în sacra incintă se găsește o altă minunăție de care România ar trebui să fie foarte mândră – cea mai veche biserică de lemn din Europa!

biserica lemn putna chilia daniil sihastrul manastirea putna 2013
manastirea voronet manastirea voronet scena judecata de apoi manastirea voronet

Humor urmează la apel, a cărei pictură exterioară este cea mai veche din România. Bogdana, situată în orașul Rădăuți, este necropola domnească a Moldovei, 4 domnitori odihnindu-se aici, printre care și ctitorul, Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean. Sucevița este, din punctul meu de vedere, cea mai aspectuoasă, având cele mai bine păstrate fresce exterioare. Moldovița și Probota (ctitoriile lui Petru Rareș), Dragomirna (cu aspect de cetate), Râșca (cea mai sudică biserică pictată la exterior), Arbore (asupra căreia s-au abătut mai multe inundații) sau Pătrăuți (întâia ctitorie a lui Ștefan cel Mare) sunt celelalte recomandări din galeria nestematelor prevăzute cu un decor exterior inestimabil.

detaliu fresce manastirea humor detaliu manastirea humor intrare manastirea sucevita
manastirea bogdana manastirea rasca manastirea sucevita 2013 turnul si biserica noua manastirea humor

În sudul acestora se găsește un alt sanctuar al ortodoxiei românești, cu vedeta mănăstirea Neamț, cea mai mare și mai veche din Moldova. În jurul acesteia, răspândite pe dealuri sau ascunse în păduri de basm, se pot descoperi numeroase schituri, chilii, peșteri locuite de pustnici sau mănăstiri. Cel puțin o săptămână i-ar trebui credinciosului pentru a apuca să se închine măcar câteva minute la fiecare dintre ele! Cea care m-a atras mereu ca un magnet, datorită și izolării sale, dar și a frumosului traseu prin pădure prevăzut cu bârne și scări de lemn poziționate printre stânci înalte și rădăcini este Peștera Sfintei Teodora de la Sihla. Acolo, cine are răgazul și dispoziția necesare poate întâlni pustnici ai zilelor noastre, care schimbă oricui percepția asupra vieții, doar ascultându-le predica.

manastirea neamt pestera sfintei teodora sihla schitul poiana lui ioan

În zona aceasta fără de aseamăn care face parte din Parcul Natural Vânători Neamț, cu puțin noroc, se pot întâlni, în serile călduroase de vară, zimbri în libertate. Cei care nu vor să se bazeze pe noroc îi pot întâlni la Grădina Zoologică “Dragoș Vodă”, pe drumul care duce la Mănăstirea Neamț. În preajmă se găsește și un obiectiv unic în România, Puntea Suspendată, de unde iubitorii de aer curat pot admira pădurea și fauna de la înălțimea de 15 m, în siguranță (atât pentru ei, cât și pentru natură).


puntea suspendata judetul neamt
zimbru zoo dragos voda

Închei călătoria virtuală pe teritoriul unde se simte, cu adevărat, inima de român cu trei ultime recomandări – Mănăstirea Văratec, unde se află mormântul iubitei poetului nostru național, Mănăstirea Agapia, a cărei nume semnifică “dragoste creștină” (derivat din grecescul “agapis”) și al cărei interior a fost pictat de Nicolae Grigorescu și Mănăstirea Pângărați, singurul loc unde se găsesc două biserici suprapuse.


~ Articol redactat pentru blogul agenției de incoming travel ClassyRomania ~

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!