duminică, 30 iunie 2013

Cu vaporasul pe lacul Herastrau

Unul dintre avantajele de a locui în București sau chiar de a-i fi oaspete este posibilitatea de a te sui la bord pe diverse ambarcațiuni ce gâdilă luciul apei din majoritatea parcurilor bucureștene. Din toți "plămânii" verzi ai Capitalei sunt doar câteva părculețe mici, de cartier, care nu au lacuri, dar și acelea nu au scăpat de bucuria revitalizantă a apei, prin fântâni, ochiuri de apă, mici iazuri sau diferite amenajări pe lângă care trecând, auzi liniștitorul cântec al apei. 

Că e hidrobicicletă, barcă sau vaporaș nu contează pentru o fiică de marinar, după cum mă știți. Apă să fie, curată dacă se poate, o companie plăcută neapărat și gata distracția de week-end!

vaporas herastrau iunie 2013

joi, 27 iunie 2013

Ghid de supravietuire in Bucuresti: 24 de ore in Capitala

Să presupunem că soarta te aduce în București pentru rezolvarea unei probleme urgente, urmând să fi prins în tentaculele” unui oraș mare și haotic timp de o zi. Ce faci? Unde te duci, cum te duci, ce vizitezi, unde te cazezi? Cum mă descurc?! Nu dispera!  Experiența de 23 ani a subsemnatei bucureștence îți stă la dispoziție. Iată un scurt, dar sper util, ghid de supraviețuire în bau-bau-ul de București:

colaj bucuresti

miercuri, 26 iunie 2013

11 ore de aventura in Bucegi: partea II - platoul si Jepii Mici

- continuarea primei părți Jepii Mari -

După un "răsfăț" de jumătate de oră la cantonul Jepi, i-am spus "la revedere" și am pornit mai departe, printre jnepeni, alături de Ionuț, Geta și Marius (ultimii doi, simpaticii de la HoinariRomâni). Înaintam spre traseul care venea dinspre cabana Piatra Arsă și mergea spre Babele, strecurându-ne printre jnepeni, acele tufișuri înțepătoare care țineau morțiș să ne "salute". 

jnepeni bucegi iunie 2013


Eram din nou pe "autostrada jnepenilor", așa cum a avut amabilitatea Ionuț să-mi reamintească, iar la capătul ei am privit înapoi și m-am minunat, am privit înainte, m-am minunat, am privit în dreapta, m-am minunat, am privit în stânga și am zărit un miriapod format din alți iubitori de munte, m-am minunat. 

Cantonul Jepi, de la care plecaserăm
cantonul jepi bucegi iunie 2013

marți, 25 iunie 2013

Amintiri din Tinutul Dambovicioarei

Dâmbovicioara a fost mereu, pentru mine, un loc uitat de Dumnezeu, dar nu și de turiști. Am fost de câteva ori pe valea ei, mereu la grătar și uneori până la bijuteria sa - peștera -, mereu anticipând că voi ajunge într-un loc pustiu, unde Dumnezeu a sculptat minunății din piatră și splendori înverzite, apoi și-a strâns uneltele și a plecat spre un alt colț de Românie, pe care urma să-l transforme din banal în extraordinar. De fiecare dată plecam dezamăgită. Liniștea și pustietatea la care visam mereu, într-o vale "izolată" la peste 10 km de DN 73, erau înlocuite de agitație, rotocoale de fum ce se înălțau până la cer și mașini, acei monștri care distrug farmecul oricărui peisaj natural.

cheile dambovicioarei 2008

vineri, 21 iunie 2013

11 ore de aventura in Bucegi - partea I: Jepii Mari

Doamne, ce-mi mai place muntele! Iar în iunie este mai frumos ca niciodată, dar nicidecum mai puțin periculos. Rododendronul a "înnebunit" de atâta roz, cascadele ar putea fi "internate" într-un lac de acumulare la cât debit varsă pe stâncării, iarba e amețitor de parfumată și gâzele zburdă peste tot. O beție de... fericire!

panorama caraiman canton jepiPe cât de "îmbătat" poți fi de splendoarea muntelui, pe atât este trezirea la realitate mai cruntă când tot el, muntele, îți demonstrează că n-a lăsat garda jos, nici la începutul verii, și nu-l poți "călca în picioare" fără puține sau mai multe emoții. În 11 ore de drumeție, într-o duminică extraordinar de frumoasă (16 iunie 2013), Bucegii mi-au demonstrat că pe cât de minunați pot fi, tot la fel te pot zdrobi, doar așa, într-o clipită. Traseele gemene din Bucegi (Jepii Mari și Jepii Mici) au fost pentru mine ca o trecere de la extaz la agonie. Pentru a nu știu câta oară mi s-a demonstrat că, pe munte, coborârile sunt, paradoxal, mai GRELE decât urcările. Dacă în primele 7 ore de explorat zâmbetul nu-mi mai părăsea chipul și viața era frumoasă, ei bine, următoarele 4 m-au determinat să mă încrunt, să strâng din dinți și să mă rog ca traseul să se termine mai repede, pentru că era mai greu decât mi-aș fi dorit sau închipuit. 

Dar credeți cumva că iubesc mai puțin muntele? Nici pe departe! Îl iubesc, și cu bune, și cu rele, chiar și când sunt la o treaptă distanță de moarte. Dar despre toate acestea, în partea a doua. Astăzi revenim pe traseu, de la Bușteni la Cantonul Jepi, pe așa numiții Jepii Mari. 

Să pornim!

miercuri, 19 iunie 2013

Plimbare prin cel mai apreciat oras din Romania

turnul sfatului vedere podul minciunilor
Până acum, nu mi-a fost dat să întâlnesc vreun român căruia să nu-i placă Sibiul și nici n-am citit vreodată că orașul de pe malul Cibinului ar fi nașpa. E poate singurul oraș despre care avem numai cuvinte de laudă! Mă bucur nespus că suntem în stare să ne apreciem, nu doar să ne criticăm, căci, desigur, are și Sibiul "bubele" sale. Chiar și el!

Pe 27 aprilie 2013, am avut ocazia să cunosc mult mai bine vechea urbe, grație turului ghidat asigurat de Hotel Ibis. Am realizat atunci că Sibiul are și mai multe "secrete" decât lasă să fie descoperite de către un simplu turist, ieșit pur și simplu la plimbare cu o hartă în mână. Ele de-abia așteaptă să fie împărtășite celor interesați, doar e nevoie de "bagheta magică" a unui localnic, care să te îndrume pe aceleași străduțe pe care ai tot fost, dar pe unde, de fapt, nu ai văzut nimic :D

marți, 18 iunie 2013

Cel mai mare "pacat" al turistului roman: fotografiatul

Visezi la călătoria asta de zile întregi și nu știi ce să mai faci pentru a zori timpul. Deja te imaginezi în fața obiectivului turistic, deja îi respiri istoria... Ești pregătit/ă să-i asculți povestea. Ajuns/ă, în sfârșit, acolo, bucuria te copleșește și tot ce îți mai dorești este ca acest sentiment să nu se piardă, să-l poți rememora oricând ai nevoie de un zâmbet. Vrei să retrăiești acest moment din nou și din nou, să fii fericit/ă. Atunci ridici aparatul de fotografiat, cauți cel mai bun unghi, și arătătorul se apropie, cu emoție, de declanșator. 

STOP!

O voce, de obicei suavă, îți răpește amintirea cu un simplu avertisment: "Fotografiatul este INTERZIS!"

sursa

duminică, 16 iunie 2013

Spre adancurile pamantului, cu liftul groazei

Am evitat sistematic să vizitez Salina Prahova, deși am avut în repetate rânduri ocazia, din cauza unei temeri răsărite cine știe de unde, din poveștile citite pe internet sau aflate, de la unul sau de la altul, despre accesul în subteran, asigurat de un lift cam năstrușnic. Am evitat până pe 7 martie 2009, când mi-am luat inima în dinți și persoana iubită de mână, conștientă fiind că doar alături de cea mai dragă ființă pot trece peste orice hop. Fiindcă pot scrie această poveste, la 4 ani distanță, este clar - am supraviețuit -, dar curios este faptul că de atunci nu m-am mai întors în adâncurile Prahovei. 

salina prahova 2009

sâmbătă, 15 iunie 2013

Ceai La Metoc: Locul unde timpul a ramas in urma cu 100 de ani

La cotul dintre două străduțe ce șerpuiesc prin spatele Bisericii Armenești, niște tufe mari au înghițit un gard. Au creat în jurul lor un univers destinat doar celor curioși și îndeajuns de curajoși să îndrăznească să intre prin portalul spre o altă lume. Doar o portiță se dibuie prin vegetația luxuriantă, nelăsând să se ghicească minunea ce te așteaptă odată trecut de ea.

ceai la metoc bucuresti iunie 2013


ceai la metoc bucuresti iunie 2013

joi, 13 iunie 2013

Plimbare in retrospectiva prin Parcul Botanic, Timisoara

Capitala Banatului n-are propriu-zis o grădină botanică, cu taxă de vizitare sau sere unde să se adăpostească plantele cele mai ciudate, iar dacă n-ai vedea, din loc în loc, câte o plăcuță cu numele plantelor pe lângă care treci, ai putea crede că te plimbi printr-un simplu parc. De fapt, la 5 minute de Piața Unirii și în spatele Spitalului Municipal de Urgență, pe o suprafață relativ mică (9,8 ha), poți întâlni până la 1.650 de specii de plante, apărute recent în acest colț de lume, între 1986 și 1990.

Pentru călătorii care au mai gustat din farmecul unor grădini botanice, parcul bănățean s-ar putea să nu-i surprindă, să nu-i fascineze peste poate. Dar iubitorii de natură n-au nevoie decât de o invitație și timpul petrecut cu picioarele în iarbă și cu nasul îndreptat spre flori devine de neratat, indiferent unde s-ar afla. Iar pentru îndrăgostiți, băncile dinspre calea ferată sunt refugiul ideal unde se pot retrage departe de ochii curioșilor. 

V-am pregătit câteva poze realizate pe 11 aprilie 2009, care sper să vă determine să faceți la rândul vostru, cât de curând, o plimbare prin Parcul Botanic din Timișoara:

parcul botanic timisoara

miercuri, 12 iunie 2013

In vizita la cea mai mare crama din Romania

În sudul Dobrogei, în vecinătatea canalului Dunăre-Marea Neagră, pe tărâmul soarelui pururea arzător și a arșiței calmată de ploaie doar două luni pe an (mai-iunie), strugurii se simt cel mai bine. Un loc binecuvântat pentru boabele dătătoare de savoare, care fac băi de soare luni întregi, primesc fix câtă apă au nevoie (sub 400 l/mp/an) și se-ntind pe viță fără grija înghețului.

Bine ai venit la Murfatlar!

via murfatlar mai 2013

marți, 11 iunie 2013

Ultima ora a zilei in doua parcuri mici bucurestene

Național și Morarilor sunt două colțuri de verde înconjurate de blocurile gri. Dacă nu ești locatar în zona Vatra Luminoasa-Bulevardul Basarabia sau cartierul Pantelimon, probabil vei ajunge aici prea rar (de curiozitate) sau niciodată, dacă vii doar în vizită în Capitală. Dar dacă ești curios/oasă cum arată două fragmente din București mai puțin cunoscute, dacă vrei să vezi acea Capitală neștiută, lasă-l pe Herăstrău să se ocupe de mulții oaspeți și vino printre bucureșteni, în două dintre parcurile lor de cartier!

PONT: Îndrăznește să vii pe înserat, căci recompensa va fi substanțială -  apusuri de excepție:

apus parcul morarilor bucuresti


lac parcul national bucuresti

duminică, 9 iunie 2013

Toti cititorii sunt invitati sa se imbarce la bordul lui Adornate!

Dragii mei cititori și, îndrăznesc să spun - prieteni, unde ne șade nouă cel mai bine și mai bine? Evident, la bordul unei ambarcațiuni! Și unde se desfășoară cea mai mare parte dintr-una dintre cele mai frumoase povești despre România și nu numai - "Toate Pânzele Sus"? Pe o goeletă sau, dacă preferați termenul mai modern, pe un velier.

Așadar, cum la bord se deapănă cele mai frumoase povești despre România, sunteți invitații mei, momentan doar cu imaginația, să vă îmbarcați pe distinsul Adornate, unde poveștile se făuresc pe loc și conversațiile curg lin, precum velierul printre valurile Mării Negre.

marea neagra vedere velierul adornate

joi, 6 iunie 2013

Mamaia, in luna lui Florar

scoici mamaia mai 2013


marea neagra mamaia mai 2013

miercuri, 5 iunie 2013

Spre Stanca Soimilor: Traseul care te sperie doar ca sa te bucuri mai mult la final

Căutând pe internet modalități de petrecere a timpului liber avut la dispoziție în cel mai mic oraș din România, am descoperit pe harghita.ro un traseu care mi-a atras instantaneu atenția, fiindcă părea greu. Când am citit că traseul este "recomandat pentru turişti antrenaţi, cu condiţie fizică corespunzătoare" și "este contraindicat pentru bolnavii de inimă, a sistemului circulatoriu şi respiratoriu, de reumatism şi alte boli ale articulaţiilor, cartilajelor", mi-am zis: "Acolo e de mine!".
Și m-am dus. Pe 19 mai 2013. Împreună cu Ionuț.
Ce aveam să descoperim la finalul ascensiunii, vedeți în cele ce urmează.

ionut anda stanca soimilor baile tusnad

marți, 4 iunie 2013

Cum arata hotelul lui Nea Marin dupa 34 de ani?

Trebuie să recunosc că am văzut filmul "Nea Mărin Miliardar" îndeajuns de mult încât să-l știu pe de rost. Îți dai seama cât de încântată am fost când am aflat că în infotripul #litoralulmeu voi ajunge la hotelul unde s-a filmat cea mai mare parte din pelicula preferată! Urma să pășeșc pe urmele lui Amza Pellea, să văd piscina în care acesta (sau, mă rog, un cascador) a sărit și în jurul căreia s-a învârtit bezmetic într-o mașină alături de Stela Popescu, să colind pe holurile din care au căzut până la spălătorie Sebastian Papaiani și Puiu Călinescu ori să intru la aceeași recepție unde se strânseseră zeci de jurnaliști ca să-l surprindă pe miliardarul Mister Juvett.

Spre deosebire de alte locuri din România foarte frecventate în era comunismului, dar lăsate în paragină în zilele noastre, Vega strălucește puternic, ca o nestemată de la malul mării. Dacă nu i-aș fi știut istoria frumoasă din spate, n-aș fi zis că hotelul datează de acum zeci de ani! Este o "bătrânică" mai tânără ca niciodată, modernă și "cool", un etalon al rafinamentului, pe care putem să-l scoatem la înaintare în fața oricărui hotel occidental. 

Haide și tu la Vega!

hotel vega vedere de la piscina

luni, 3 iunie 2013

Un obiectiv turistic necunoscut din Sibiu: sinagoga

Mulți turiști au trecut pragul Sibiului, dând iama în centrul istoric splendid, vizitând Muzeul Brukenthal, Piețele Mare și Mică, Turnul Sfatului sau Podul Minciunilor. Mulți au ajuns cu trenul și coborând în gară, și ea o frumusețe, au trecut fără să știe, în drumul lor spre centru, pe lângă un minunat lăcaș de cult, unde s-ar fi simțit bine primiți și de unde ar fi plecat încărcați de energie pozitivă. Să pătrunzi în universul evreiesc condus de o catolică, tu fiind ortodox, este chiar o experiență! Eu am trăit-o pe 27 aprilie 2013, o zi care a început emoționant cu vizita la sinagoga din Sibiu și a continuat frumos, cu o plimbare îndelungată prin acest oraș de vis. 

sinagoga sibiu

sâmbătă, 1 iunie 2013

Lectia de noblete de la malul marii

Caii, acele ființe gingașe și puternice în același timp, cu ochi mieroși și vigoare în patru picioare, care ne-au fost alături la atâtea treburi casnice de-a lungul istoriei, ar merita pe bună dreptate să fie strigați "sir" și tratați ca niște gentlemani. Prestanța lor este de neegalat în lumea necuvântătoarelor și spre deosebire de alți domni din lumea asta mare, și-au dobândit respectul prin muncă onestă, în urma căreia singura lor posesiune de "lux" este un grajd curat și un suflet cald care le are de grijă.

La Herghelia Mangalia, 350 de cai frumoși își trăiesc viața modest, nu în huzurul caracteristic nobililor. Dar când privești în ochii calului, îi atingi blana și îi asculți nechezatul, știi că ai în față un nobil și tu ești cel care trebuie să pleci capul.

cai herghelia mangalia