Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

marți, 10 septembrie 2013

La Malaiesti, cabana din visul oricarui montaniard

Dacă ai bătut la pas cel puțin o cărare de munte, dacă ai gustat deja din "microbul" muntelui, nu ai văzut și nu ai realizat nimic până n-ai ajuns la Mălăiești, la capătul celei mai frumoase văi a Bucegilor. Știam asta și mă rodea că încă nu ajunsesem acolo (deh, mă prinsese microbul, bată-l vina!). Studiasem deja toate traseele posibile, le știam pe de rost de parcă aș fi fost deja pe acolo, văzusem cabana din toate unghiurile, suspinasem la fiecare fotografie. De atâtea ori îmi făcusem planuri și visasem că o noapte mă va prinde acolo, la 1720 m, dar de atâtea ori visul întârzia să se îndeplinească: ba vremea nu era bună, ba atunci când era, nu aveam timp liber ori altă excursie fusese deja planificată în loc, ba nu mai erau locuri la cabană, ba nu mai aveam bani etc. 

Dar pe ultima sută de metri a verii lui 2013, în week-end-ul 24-25 august, Mălăieștiul trebuia să intre în cufărul meu de amintiri. Era musai, nerăbdarea atinsese cote insuportabile, banii îi aveam pregătiți, week-end-ul era liber de la muncă, doar vremea se pusese de-a curmezișul planului meu măreț. Se anunțau furtuni puternice, temperaturi scăzute și ceață din belșug. 

Eh, fie ce-o fi, mi-am zis, eu la Mălăiești ajung acum, de preferabil... vie! :)  Și-am ajuns, nu urcând, după cum te-ai fi așteptat, ci coborând, de la 2507 m! 

cabana malaiesti august 2013

Doar o oră să fi zăbovit mai mult la Cabana Omu sau s-o fi pierdut pe drum, mișcându-mă mai încet, și una dintre cele mai frumoase amintiri de pe munte s-ar fi transformat, cu siguranță, într-una dintre cele mai urâte. Unul dintre colegii de cameră de la Mălăiești, care s-a dovedit a fi nimeni altul decât Cristi de la Clipe-Hoinare și Vacanțe la Țară (am dormit în aceeași cameră fără să fim siguri de asta decât atunci când am ajuns acasă :D) mi-a povestit cum l-a prins furtuna pe care eu o priveam de la adăpost, din cabană. Cu fulgere la braț și pelerine de ploaie sfâșiate! Fix pe același traseu pe unde coborâsem și eu, cu nici o oră mai devreme!

ploaie la cabana malaiesti
ploaie la cabana malaiesti 
Existau mai multe căi pe care le puteam aborda ca să ajung la cabana la care visam și la valea ce-o încadrează de minune într-un peisaj năucitor, dar ca de fiecare dată când sunt însoțită de Ionuț, dragul meu partener într-ale nebuniilor vieții, n-am ales-o pe cea mai ușoară, dar sigur a fost una extrem de spectaculoasă.

Traseul pe care urmează să-l descriu este interzis iarna, dar nici vara nu este dintre cele mai ușoare sau lipsite de pericole. Așadar, înainte să-ți notezi detaliile în eventualitatea de a-mi călca pe urme, te rog să-mi promiți că dacă plouă sau ceața te împiedică să vezi la câțiva metri în față, vei face cale-ntoarsă sau cel puțin vei aștepta undeva la adăpost până vremea binevoiește să se îmbuneze. Sunt cruci destule pe traseu, una în plus nu va face peisajul și mai frumos decât este! Ah, și dacă tot veni vorba de peisaj, dacă ai noroc de vreme bună, fii cu și mai mare băgare de seamă. Dacă vrei să caști gura (și, crede-mă, vei dori!), oprește-te pe teren sigur și admiră, nu merge în același timp în care faci poze sau te uiți la panorama amețitoare, că riști să calci pe lângă și... e de-ajuns!

Te-am înspăimântat? Iartă-mă, dar nu exagerez. De la Cabana Omu am pornit spre Cabana Mălăiești pe creastă, un sfert de oră cărarea fiind largă, dar ceața (mai tot timpul prezentă în zonă) ar fi descurajat pe aproape oricine.

bifurcatie poteca vara hornuri malaiesti


Când am ajuns la bifurcația dintre poteca de iarnă (coborâre prin Hornul Mare; 2h 45' până la Mălăiești) și poteca de vară, ceea ce fusese până atunci o plimbare (nu foare agreabilă din cauza ceții, dar totuși ușoară) s-a transformat în aventură în toată regula, ceea ce pentru noi a fost distracție la maxim!

Ceața s-a ridicat puțin câte puțin, ridicându-se ca un văl de pe chipul văii Mălăiești, care încet-încet începea să se distingă undeva jos. Însă nori amenințători ne-au împins de la spate, reamintindu-ne prognoza meteo. 2 ore ne despărțeau de cabana mult visată, pe marcaj bandă albastră, prima oră consumându-se pe o brână, traseu constituit dintr-o cărare extrem de îngustă, foarte expusă, aflată la margine de stâncă și juma' de hop de un hău. Restul de drum continuându-se prin valea Mălăiești, care deși este vale, nu este decât nițel plată, fiind de fapt formată din două terase glaciare, dinspre Omu forțându-te să cobori, pe alocuri, destul de accentuat. Într-atât de accentuat încât nu mi-a surâs deloc ideea de a mă întoarce, vreodată, în urcare :)

cabana malaiesti vedere de sus
cabana malaiesti vedere de sus 
poteca vara omu malaiesti
poteca vara omu malaiesti 
poteca vara omu malaiesti
poteca vara omu malaiesti 
poteca vara omu malaiesti
poteca vara omu malaiesti 
poteca vara omu malaiesti
poteca vara omu malaiesti 
ploaie la cabana malaiesti
poteca vara omu malaiesti 
valea malaiesti august 2013
valea malaiesti august 2013 
valea malaiesti august 2013
valea malaiesti august 2013 
valea malaiesti august 2013
valea malaiesti august 2013 
valea malaiesti august 2013
valea malaiesti august 2013 
valea malaiesti august 2013


Înainte să cotim dreapta, un mare strigăt de pe stâncă (ATENȚIE!) ne-a captat, bineînțeles, atenția și am remarcat că acolo este bifurcația spre/dinspre Hornul Mare. Un fel de canion prin care am fi scurtat cel puțin jumătate de oră dacă ne-am fi îndreptat, în urcare, spre Omu. Am evitat să-l cunoaștem mai îndeaproape din cauza vremii capricioase, a sfaturilor celor de la cabana Omu ("e periculos!") și a unui grup de tineri care tocmai veniseră de acolo echipați cu tot cu coardă. Dar la cât de ispititor ni s-a părut, se-nțelege, rămâne sigur pentru o dată viitoare!

hornul mare malaiesti hornul mare malaiesti  hornul mare malaiesti 

Cu jumătate de oră înainte să ajungem la cabană, am găsim o altă bifurcație (pe Brâna Caprelor spre Vârful Bucșoiu), de fapt un alt plan de viitor, cine știe cât de îndepărtat...! Deja începuse să picure, așa că picioarele s-au îndreptat singure spre ținta stabilită de acasă... CABANA MĂLĂIEȘTI!

Iată-mă aici, în mână cu o prăjitură de mere și ciocolată (3 lei/buc.), privind la peisajul care aduce la extaz pe oricine-l privește.

prajitura cabana malaiesti
    

Exceptând cel mai infect wc în care cred că am intrat vreodată (de era de preferat să-ți faci nevoile în pădure, dar, na, e rezervație), wc situat în afara cabanei (cei cu frica de urs să se abțină seara!), n-am nimic de reproșat cabanei din vis. Ne-a întâmpinat cu un colac de salvare-obiect de decor pe care scria "Bienvenue a bord!" (promit că nu știau cine suntem :D) și ne-a cucerit pe loc cu acest mesaj postat în sala de mese: "Săptămâna asta, ospătarul și femeia de serviciu sunt în concediu. Le dorim concediu plăcut. Când și-au făcut bagajul au pus casetele și CD-urile cu manele în rucsac. VĂ RUGĂM SĂ FACEȚI CA EI (lăsați-le în rucsac)" :D

30 lei/locul într-o cameră cu 5 paturi. Cameră curată, lenjerie cu imprimeu cu simboluri egiptene, inclusiv cu un pat dublu pe care ni l-am "rezervat" imediat cum am intrat, calorifer și priveliște "la pachet". Prețuri obișnuite la o cabană greu accesibilă: 6 lei/500ml/Coca-Cola; 10 lei/ciorbă perișoare; 4 lei/50ml/pălincă; 4 lei/ciocolată caldă; 12 lei/omletă cu cașcaval și cârnați; 7 lei/ciorbă fasole cu afumătură. Câini tare simpatici, care se urcă pe mesele de pe terasă pentru a lătra în ploaie :) 

camera cabana malaiesti
camera cabana malaiesti 
caine cabana malaiesti


Ce o face însă pe Mălăiești mai cu moț decât alte cabane este panorama pe care o pune la dispoziția oricărui iubitor de munte. Este cabana situată poate în cel mai fain loc din Carpații românești, dacă nu, într-unul dintre cele mai, cu siguranță! Au trecut ore tot privind, practic, aceeași munți, dar nesăturându-mă nici pe'un sfert. Stâncile sunt atât de impunătoare încât nu poți să nu te simți umil în fața lor, dar deopotrivă ești mândru că ai avut ocazia să le vezi, că ai depus efortul răsplătit cu asemenea recompensă. În acele momente, nu ai da priveliștea nici pe'un munte de bani!

peisaj cabana malaiesti


peisaj cabana malaiesti


peisaj cabana malaiesti


peisaj cabana malaiesti


peisaj cabana malaiesti


peisaj cabana malaiesti


peisaj cabana malaiesti


Bine de știut

*dacă ai, nu-ți uita bețele de trekking. Îți vor fi de mare folos în porțiunile de coborâre accentuată.
*rezervă-ți din timp locul la cabană! A fost foarte frecventată chiar și într-un week-end care nu a fost mai deloc frumos. Pentru week-end, rezervă chiar de luni, cu o confirmare în momentul în care intri pe traseu. Camerele duble erau ocupate de vineri (tel. 0741.074884)
*meniul nu este foarte variat și diferă în funcție de zi. Regim de cantină. Adică îți iei și-ți duci vasele la loc, comanda se strigă. Dacă îți aduci de mâncare, poți servi liniștit în sala de mese (la parter) sau la terasa din fața cabanei
*din Bușteni, exclusiv pe jos, cel mai direct traseu este pe la Gura Diham-Poiana Izvoarelor-Pichetu Roșu-La Prepeleac. 6 ore. Cam tot atât faci și de la Babele, în eventualitatea în care ai apela la telecabină. Ideea e următoarea: dacă nu ești sportiv de performanță, dacă n-ai antrenament susținut, dacă nu te grăbești nicăieri, îți recomand să dormi măcar o noapte la Mălăiești, pentru că drumul dus-întors este foarte lung, extenuant și nu merită stresul/efortul.

// clik pe imagine pentru vizualizare în detaliu; mov - traseul descris mai sus; verde - varianta de iarnă, prin Hornul Mare
//
__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!