Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

miercuri, 24 iulie 2013

Larisa Tais (BlogulLarisei): "Zona Cazanelor Dunarii este un loc care merita vazut cel putin o data in viata"

După cum v-ați obișnuit deja (sper), când e miercuri, e ziua apariției pe tejgheaua virtuală a unui nou interviu cu un blogger de turism. Astăzi este rândul unei bloggerițe, fidelă navigatoare la bordul celor mai frumoase povești despre România, care trăiește de câțiva ani în țara pe care o consider eu concurența nr. 1 pentru România, și anume Franța. Nu, nu va fi niciodată o concurență pentru România, ca țară pe de-a-ntregul, Bulgaria, Turcia, Spania, Italia sau pe unde mai fug românii noștri. Pe diverse sectoare putem găsi concurenți importanți (balnear - Ungaria sau all-inclusive - Turcia, Bulgaria), dar per total, România și Franța se aseamănă atât de mult, ceva de speriat. După părerea mea, strict ca atracții turistice (lăsând deoparte promovarea, infrastructura, serviciile), între aceste două țări ar trebui să se dea "bătălia" finală pentru titlul de "cea mai frumoasă țară din lume".

Dar să revenim la bloggerița noastră, Larisa pe numele ei. Ea-mi oferă (aproape zilnic) porția necesară de Franța, a doua Românie. Scrie delicios, că nu degeaba locuiește în Franța :D, și pozează apetisant, din același considerent. Alături de Azorel, cățelul ei super-drăgălaș, și de soțul căruia nu i-a spus "Da", ci "Oui", formează o familie fericită care descoperă, treptat, Franța, a doua lor casă. Scrie foarte bine în română, dovadă că școala românească e greu de uitat, așa că o puteți citi și voi, chiar dacă nu stăpâniți limba lui Voltaire. Dar vă avertivez, o să-nceapă să vă plac franceza, sur ma parole! Ups :D

După cum ați observat, eu m-am molipsit deja, nu că n-aș fi avut o pasiune pentru această limbă savuroasă încă din clasa a cincea. Dar deja am vorbit cam mult (cred că tot de la francezi mi se trage), așadar, ma chèrie, s'il vous plaît:
Sunt Larisa, m-am născut în București, într-o zi de toamnă și îmi place să spun că firea mea se identifică cu acest anotimp: caldă și rece în același timp, uneori mohorâtă, alteori însorită, câteodată tristă, altădată plină de voie bună, eu sunt la fel ca toamna, adesea  indecisă, dar mereu plină de contraste. Mi-s dragi drumețiile și munții, fotografia, natura, călătoriile și experiențele inedite pe care toate acestea acestea mi le oferă. N-am călătorit atât de mult pe cât mi-aș fi dorit, însă cred că încă nu este timpul pierdut. Am părăsit România pentru a urma omul alături de care am ales să-mi petrec viața și am ajuns în Franța, unde locuiesc pe  Valea Loarei, o regiune cu adevărat de poveste.  Scriu despre toate acestea de vreo câțiva ani pe Blogul Larisei, al meu adică și o fac cu mare plăcere, chiar dacă scrisul nu are nici cea mai mică legătură cu meseria mea. Scriu despre viață, despre munte, despre călătorii și despre toate locurile frumoase pe care am ocazia să le vizitez. Povestesc trăiri, întâmplări plăcute sau neplăcute, momente, experiențe, în speranța că vor fi de folos și altora sau se vor inspira din ele. Sunt o persoană optimistă, poate puțin idealistă uneori și cred că România, lumea, oamenii, viața, toate pot fi frumoase, dacă noi le îngăduim să fie, ceea ce de altfel încerc să transmit și cititorilor mei: să caute frumosul în tot ceea ce îi înconjoară! 

cabana malaiesti blogul-larisei



1. Caracterizează-mă într-un singur cuvânt, maxim două.

Diversitate. Din toate punctele de vedere.


2. Dacă mâine ai putea pleca oriunde în teritoriul meu, care ar fi destinația unde n-ai fost niciodată, dar ți-ai dori să ajungi?

Sunt multe locuri din România în care nu am fost până acum, dar în care mi-aș dori foarte tare să ajung. Însă dacă ar fi să aleg doar unul singur, atunci aș alege Munții Apuseni. Găsesc acest ținut absolut minunat. De fiecare dată când văd o fotografie sau citesc un articol despre acești munți, mă cuprinde un dor nebun de ducă, de-mi vine să sar în primul avion. Culmile domoale unde pasc cirezile de vite, peisajele sublime, peșterile, localnicii, tradițiile și obiceiurile lor, mă fac să visez. M-ar tenta în primul rând ceva drumeții montane prin zonă, una dintre ele fiind cea prin Cheile Râmeţului, dar și câteva zile de relaxare în satele apusene, sate care îmi par de-a dreptul fermecătoare. Cred cu tărie că Munții Apuseni reprezintă una din cele mai interesante destinații turistice din România.


3. Care este locul tău preferat din "casa" mea, indiferent că este restaurant/ hotel/ munte/ mare/ obiectiv turistic? Care este locul pe care nu-l agreezi deloc?

cazanele dunarii blogul-lariseiOf, și aici mi-e greu să aleg unul singur. Câte și mai câte locuri din România îmi sunt dragi! Și asta nu doar datorită peisajelor, ci mai ales datorită amintirilor care mă leagă de ele. Cu toatea acestea, Cazanele Dunării sunt și cred că vor rămâne mereu preferatele mele. Nu mai știu când am început să îndrăgesc acest loc, probabil la orele de geografie din școala generală, dar știu că mi-am dorit enorm de tare să merg acolo. Nu cred ca Dunărea să fie mai impresionantă și mai maiestuoasă nicăieri în altă parte, pe tot parcursul ei de la izvor și până la vărsarea în mare, decât este ea la Cazane.

În plus, consider că acest sector din Defileul Dunării are un potențial turistic enorm, putând oferi unui vizitator foarte multe activități pentru un sejur reușit: drumeții pe munți, de pe crestele cărora se pot admira peisaje excepționale, sate pitorești, monumente istorice și religioase, plajă, bălăceală, pescuit și, nu în ultimul rând, încântătoare plimbări cu vaporul pe Dunăre.

Din păcate, am observat că nu s-a investit foarte mult în această zonă. Pe de o parte, poate că este mai bine, regiunea păstrându-și astfel sălbăticia naturală. Însă pe de alta, frumusețile create de Dunăre și implicit de natură la Cazane, rămân necunoscute multor oameni. Sunt convinsă că mulți nu vin aici, pentru că nu știu. Și este păcat. Eu chiar cred că zona Cazanelor Dunării este un loc care merită văzut cel puțin o dată în viață.

Cât despre locurile pe care nu le agreez, nu cred să fie vreunul despre care să pot spune că-l detest. Dar pot spune cu certitudine că evit litoralul românesc și mă refer aici în special la stațiunile mega-aglomerate, gen Mamaia. Nu zic că nu agreez deloc Marea Neagră, pentru că de ea mă leagă multe amintiri plăcute, zic doar că detest îmbulzeala, mizeria și fițele, care de altfel se găsesc din plin prin aceste locuri.


4. Care este mijlocul preferat de transport prin ograda mea?

Atât în România, cât și pe unde mai am ocazia să călătoresc, prefer ca mijloc de transport mașina personală. Consider mașina un mijloc de transport rapid și foarte eficient, oferindu-ți o largă mobilitate și libertate. Călătorind astfel, nu mai trebuie să aștepți, să te organizezi în amănunt, să îți programezi timpul la secundă. Te urci în mașină și pleci. Ești liber !


5. Mare sau munte?

brana caraimanului blogul-larisei
Ooo, ador întrebarea asta ! Aș putea scrie un roman întreg ca răspuns, lăudând și ridicând în slăvi munții. Deci, da, indiscutabil și indubitabil, muntele! În România și oriunde în lume!

Nu mai știu dacă eu am descoperit muntele sau dacă el m-a descoperit pe mine, dar știu că s-a întâmplat mai târziu decât mi-aș fi dorit (pe la 20 și ceva de ani), însă de la primul bocanc pe care l-am pus pe Valea Caraimanului, m-am îndrăgostit iremediabil de lumea înălțimilor. Îmi place să cred că muntele face parte din viața mea, chiar dacă în ultimii 2 ani ne-am văzut mai rar. Urcându-i potecile am putut admira peisaje deosebite, am putut trăi clipe unice, am cunoscut oameni minunați, am descoperit practic o parte din mine care îmi era necunoscută. Muntele mi-a dat întotdeauna un sentiment de libertate absolută și de încredere în propriile forțe, arătându-mi de fiecare dată că pot mai mult decât cred. Muntele nu este ușor și nici nu este pentru oricine. Este pentru cei curajoși și puternici. Îmi place să cred că am și eu măcar puțin din aceste calități. 

Nu știu să explic clar de ce iubesc muntele. De fapt nici nu cred că acest sentiment, această stare, se poate explica în cuvinte. Însă cine cunoaște știe și înțelege. Poate pentru că iubesc natura, mișcarea, aerul curat și liniștea. Sau poate pentru că încerc să-mi caut limitele și vreau să le depășesc. Poate pentru că prin fiecare drumeție pe munte încerc mă detașez, să mă ascund, chiar dacă este doar pentru o clipă, de o lume mult prea prea firească și banală. Nu știu... Probabil este vorba de câte puțin din toate acestea. Însă sentimentul acela pe care îl am de fiecare dată când ajung acolo sus, după un drum lung care m-a secătuit de puteri, dar, în același timp, pe care l-am savurat clipă cu clipă, sentimentul acela de a fi atât de aproape de cer, cu toată lumea obișnuită la picioare, ei bine sentimentul acela este unic.

cabana malaiesti blogul-larisei


6. Care este “CEL MAI FRUMOS ORAS” al meu, după părerea ta și de ce?

Cred că Brașovul este preferatul meu, deși îmi sunt dragi și Sibiul, Sighișoara și în general toate orașele transilvănene. Însă la Brașov am avut ocazia să merg ceva mai des și să-l descopăr mai îndeaproape. Îmi place Brașovul pentru regiunea încântătoare unde este așezat, pentru patrimoniul istoric și cultural bogat pe care-l păstrează, pentru plimbările la pas prin Centrul Istoric, deosebit de elegant, brăzdat de străduțele înguste și presărat cu piețe pavate, pentru localurile care servesc bucate tradiționale savuroase și nu în ultimul rând pentru ambianța primitoare, plăcută și civilizată a acestui oraș, cu adevărat european.

brasov piata sfatului blogul-larisei


7. Dacă ar fi să alegi un singur simbol care să mă reprezinte, ce ai alege?

Nu știu ce simbol aș alege. De fapt nici nu știu dacă un simbol ar putea reprezenta bine o țară. Turistic vorbind, aș alege mai degrabă câteva imagini cu peisaje reprezentative, mergând pe principiul conform căruia o imagine face cât 1000 de cuvinte. În plus, am observat că oamenii sunt mult mai receptivi la imagini. Sau cel puțin eu sunt. În mai toate locurile vizitate până acum am ajuns datorită unor imagini care mi-au încântat privirea. 


8. M-ai recomanda turiștilor străini ca destinație de vacanță?

Bineînțeles că aș recomanda. Și chiar o fac ori de câte ori am ocazia. Și am chiar am foarte des ocazia, locuind printre străini. În ciuda celor care se vehiculează în mass-media, am observat că străinii nu au o părere chiar atât de proastă despre noi sau, cel puțin, nu atât de proastă pe cât o avem noi românii despre noi înșine și despre țara noastră. Ba chiar sunt foarte interesați să afle mai multe detalii despre România, despre istorie, cultură, obiective turistice sau gastronomie locală. Și nu exagerez deloc când spun asta. Cel puțin oamenii cu care am interacționat aici, francezi și nu numai, au fost foarte curioși să afle mai multe despre țara mea, mai ales că informațiile veneau direct de la o româncă, deci de la un om care se presupune că știe cel mai bine. Unii dintre ei deja au vizitat-o și s-au întors cu amintiri plăcute. Alții și-ar dori să o facă într-o zi. Cred că un om cu ceva minte nu generalizează și în plus știe să facă diferența între adevăr și ce spune presa. De obicei nu îmi place să-i mint, prefer să fiu sinceră și să le expun și părțile negative, scoțându-le totodată în evidență pe cele bune, desigur și lăsându-l pe om să discearnă mai apoi. Pentru că în fiecare loc sunt și bune și rele. Depinde doar de noi ce alegem să vedem.


9. Recomandă 3 bloguri de turism, care includ și turismul pe meleaguri mioritice, în afară de hailabord.ro.

Doar 3?! Păi în ordine aleatorie: 

- Blogul lui Ioan Stoenică, un blog dedicat exclusiv României, pentru că îmi place ceea ce încearcă să promoveze: România de dincolo de locurile mult prea umblate și cunoscute, România aceea sălbatică, încântătoare, unică. În plus, fotografiile lui sunt splendide ! 

- Blogul de calatorii al Alexandrei, pentru că o admir foarte tare pentru ce face, pentru pasiunea ei pentru munte, pentru ambiție și curaj, pentru rigoarea cu care-și organizează și respectă călătoriile. Nu scrie exclusiv despre România, dar blogul ei cuprinde o colecție stufoasă de ture prin Carpați (cam toți cred!), plus alte articole despre diverse locuri frumoase din România; 

- Blogul Mirei Bălan, Călătorii la Singular, care mă încântă de fiecare dată cu fotografii și articole minunate, în special din Transilvania, cu experiențe și trăiri inedite, toate povestite într-o manieră sensibilă, sinceră și prietenoasă. 

Și ar mai fi multe altele...


10. Transmite un mesaj turiștilor români care mă vizitează.

Să încerce să vadă mai des părțile bune și frumoase ale locurilor pe care le vizitează, atât în România, cât și în lume, fără să-și mai bată capul cu cele rele și urâte. Cum scriam și mai sus, peste tot există și bune și rele. Depinde doar de noi ce și cum alegem să vedem atunci când călătorim. România este frumoasă, dacă noi îi îngăduim să fie frumoasă. Iar atunci când nu-i îngăduim, ei bine, atunci cu siguranță nu vor ieși la suprafață decât gunoaiele, răutatea și mizeria. Știu că e greu. Știu că problemele și grijile apasă și ne orbesc. Dar merită încercat, zic eu!


Extra: 11. Ți-e dor de mine?

Da, îmi este dor adesea! Îmi este dor de oameni, de locuri, de amintiri, de momente. Și cred că oricărui român îi este, chiar dacă la un moment dat ajunge să numească «acasă» o altă țară. Pentru că n-are cum să nu-ți fie, mai mult sau mai puțin, nu ai cum să-ți negi rădăcinile, locul unde ai crescut și care te-a făcut să fii cine ești azi, chiar dacă de cele mai multe ori țara adoptivă îți oferă mai mult decât propria ta țară. Atașamentul față de locul unde te-ai născut cred că este în sânge, indiferent dacă recunoaștem sau nu. Poate uneori din cauza neajunsurilor, a greutăților sau a supărărilor nu o admitem. Dar dacă alegi să pleci, nu înseamnă nici o clipă neapărat că ți-ai uitat țara și că nu o porți în suflet cu tine acolo unde te afli.

---

"România întreabă, bloggerii răspund" este o inițiativă marca HailaBord, prin care încerc să promovez, încă o dată,  ideea de a călători prin România și frumusețea unei asemenea excursii, totodată prezentându-vă câțiva dintre bloggerii de turism, oameni minunați de la care mă inspir de multe ori și pe care îi citesc mereu cu drag. Timp de câteva luni, în fiecare zi de miercuri, un alt blogger va răspunde acelorași 10 întrebări adresate de cine altcineva, dacă nu chiar de... România? Sunt sigură că dacă ar avea ocazia, ar pune chiar și mai multe întrebări, ca să afle ce face bine și unde/cum ar trebui să se schimbe.

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!