Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

sâmbătă, 16 februarie 2013

Pregateste-te sa te indragostesti de Brasov, daca n-ai facut-o deja!

biserica neagra noaptea brasov
Orașul vechi dormea liniștit încă de la 8 seara. Așa se întâmplă în duminicile din mijlocul toamnei, când turiștii au plecat demult și a rămas doar liniștea, suavă chemare la somn, dulce uitare a frigului de afară. Ceasurile bătrâne de secole s-au dus demult la culcare: cel din Biserica Neagră o ia cu 3 minute înainte, grăbit să-și facă "datoria", apoi să se culce la loc, iar cel din Turnul Sfatului a rămas cu 2 minute în urmă, fiind atât de obosit încât a uitat să se trezească la fix*.

La Turnul Negru, care pare foarte bălai în lumina reflectoarelor ce-l țin treaz, șade o singură fată și privește orașul cufundat în lumea viselor. Casa ei e departe, sigur ș-acolo somnu-i rege, dar ea n-a fost vizitată încă de Moș Ene. Nu-i motiv de supărare, ba chiar e de bucurie, pentru că are răgazul să guste dintr-un oraș care în aceste clipe pare doar al ei. Doar câțiva trecători i-au deranjat contemplarea, dar acum e doar ea cu... Brașovul. Privesc amândoi spre cerul înstelat și se cutremură deodată când frigul le dă târcoale. Dar e o atmosferă plăcută, aproape ireală, pe care o savurează împreună. Orașul întreține somnul tihnit al localnicilor, iar ea își umple cufărul cu amintiri de imagini care o vor însoți pretutindeni. În acest caz, dragostea nu e oarbă. E foarte vizibilă și... ce frumoasă este!


litere brasov tampa noapteaAșa am redescoperit unul dintre orașele mele preferate, în ultima seară petrecută în infotripul "Să redescoperim România". De-abia așteptam să ajungem în Brașov ca să pornesc în a doua mea aventură de una singură pe la poalele Tâmpei. Prima ispravă s-a petrecut acum aproape 5 ani, când am venit aici doar ca să-mi cumpăr o carte direct de la o editură brașoveană și, după ce m-am văzut cu comoara la braț, am făcut cale-ntoarsă în București. Pe 21 octombrie 2012 urma să fie prima mea incursiune pe înserat, singurică, fără frică:D Mă așteptam să-mi placă, că doar mai văzusem Brașovul de multe ori în "pijamale", dar n-am anticipat că o să-mi placă atât de mult!

Nu m-am grăbit, am uitat de toate și de toți, și mi-am făcut propriul traseu turistic. Am pornit de la ARO Palace, unde eram cazată, am trecut pe lângă Biserica Sfântul Ioan (așezată chiar în spatele hotelului), m-am strecurat pe Strada Republicii și am remarcat, nu fără mirare, că deja de la ora 19, duminica, magazinele sunt închise, chiar în buricul târgului bârsan. Ajunsă în Piața Sfatului...

ceas turnul sfatului noaptea brasov


...am ochit Casa Mureșenilor și am pornit pe lângă ea, zărind în treacăt și acest restaurant care părea desprins din vreun album cu restaurantele fițoase franțuzești...

restaurant cu flori brasov noaptea


...și am ajuns în Livada Poștei (de unde pleacă autobuzele spre Poiana Brașov), unde am ridicat privirea spre Cetățuie, fără să știu atunci că a doua zi voi urca la dânsa. De aici, m-am îndreptat degrabă spre locul meu preferat din Brașov - Strada După Ziduri.

Era pustie, dar cuprinsă de feeria nopții, ceea ce m-am făcut să-mi reînnoiesc sentimentele față de ea, deși se arăta chipeșă doar când voia dânsa, căci luminile funcționau pe bază de senzori.

dupa ziduri brasov noaptea


dupa ziduri brasov noaptea


dupa ziduri brasov noaptea


dupa ziduri brasov noaptea


dupa ziduri brasov noaptea


dupa ziduri brasov noaptea


Aș fi urcat spre Turnul Alb, dar erau prea multe scări întunecoase pe care ar fi trebuit să pășesc (și mă știu împiedicată:D), așa că m-am mulțumit cu mai accesibilul Turn Negru, după cum ziceam și mai sus - mai mult alb, ca o fantomă în umbra pădurii. 

turnul negru brasov noaptea


La călcâiele lui am zăbovit mult, "mușcând" cu privirea fiecare colțișor de oraș care mi-era dat să-l zăresc. Când mi s-a aplecat de atâta frumusețe, adică când frigul aproape mă transformase într-o statuie, am pornit din loc și, la capătul străzii După Ziduri, am cotit stânga, am trecut pe lângă liceul care l-a avut elev pe tata (Andrei Șaguna) și m-am dus s-o salut pe Ecaterina și să-i văd poarta. Mă atrăsese spre ea, ca un magnet, prin vocea unui crainic care-i depăna povestea prin intermediul unei boxe pe care n-am zărit-o. Poate vorbea însăși Ecaterina... M-a bucurat când am realizat că am oportunitatea să trec pe sub ea. N-o făcusem niciodată! Să fie ea... deasupra. Ce senzație! Dar un băiat ar fi știut mai bine... 


În fața Porții Ecaterina
plimbare nocturna brasov


poarta ecaterina noaptea brasov


sub poarta ecaterinei noaptea


poarta ecaterina noaptea brasov


Am ajuns într-o grădină interioară, unde se ascunsese o gașcă de adolescenți (nu m-au băgat în seamă), am ieșit din tărâmul său fascinant și am pornit în jos pe strada Poarta Schei, nu înainte de a arunca o privire spre monumentul care dă numele străzii. 

Imediat pe partea dreaptă a drumului am dat de sinagoga neologă și aici... încă o surpriză - se putea vizita! Repede, notează orarul de vizitare și prezintă-te a doua zi, în vreo fereastră din programul infotripului, ca s-o vezi, că demult voiai s-o cunoști și pe dinăuntru. Poate știi deja, am reușit ce mi-am propus. Povestea presărată cu lacrimi - aici-șea

Am mai făcut câțiva pași înainte să mă opresc din nou și să dispar, brusc, în dreapta. Intrasem pe Strada Sforii, una dintre cele mai înguste străzi din Europa. Prima dată pe aici, noaptea. Magnific!

strada sforii noaptea brasov


Nu m-am dus până-n capătul celălalt, ci am revenit în strada Poarta Schei, am făcut 10 m dreapta și m-am furișat pe strada Hans Benkner. La capătul ei cine mă aștepta? Măreața... Biserica Neagră.

biserica neagra noaptea brasov


detaliu ceas biserica neagra


detaliu ceas biserica neagra


turn biserica neagra noaptea brasov


După ce, cred, i-am studiat fiecare cărămidă (:P), m-am întors în Piața Sfatului și m-am dus direct la, poate, singurul magazin care mai era deschis după ora 21. Unul cu mâncare. Unul din preferatele mele. KFC se numește:D Erau destui clienți pe la mese, dar la case n-am fost decât eu. Am ieșit, deci, repede cu o pungă mare (deh, mi-era foame!) și m-am îndreptat cu apetisantul pachet înapoi spre Aro Palace. La câțiva metri de intrare, m-am întâlnit cu două colege de infotrip - Carmen Neacșu de la ConsilierTurism și Fulvia Meirosu de la MoneyMagazine. Nu m-am putut abține să le las singure și m-am întors cu ele până-n Piața Sfatului, pentru o plimbare reloaded. Când am ajuns în camera de 5 stele cu vedere spre centrul vechi al Brașovului și am mușcat din puiul colonelului Sanders, am fost... fericită. Cum se putea încheia mai bine o plimbare atât de faină, dacă nu cu o masă de te lingi pe degete? Nu știu câți dintre voi ați mâncat fast-food într-un hotel de 5 stele, dar vă asigur că e o experiență care merită încercată!:D


*am verificat decalajul raportat la ora fixă furnizată de Cosmote

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!