Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

marți, 15 ianuarie 2013

In viteza printr-o statiune molcoma

lacul trei ape
Cred că am mai zis pe blog că eu și Ionuț nu avem aproape niciodată timp destul ca să ne bucurăm de tot ce ne poate oferi o zonă turistică.  Zilele când plecăm de acasă nu sunt la fel de numeroase pe cât ne-am dori (o combinație între datoriile profesionale, cheltuielile de acasă și bugetul rămas pentru hoinărit), dar și când suntem "pe drum" vrem să vedem cât mai multe. Aici nu mai e vina noastră, că România și lumea în general are atât de multe de oferit unor curioși ca noi. Intervin și preferințele personale: pe lângă munți și grădinile zoo după care suntem amândoi înnebuniți, eu ador bisericile catolice, parcurile, panoramele și toate trăsnăile care îi dau dureri de cap lui Ionuț, adică locuri și lucruri mai inedite, la care ajungi mereu greu, pe drumuri de coșmar (el e șoferul!), unde dai de un câine fioros, în cel mai bun caz. Pe de altă parte, Ionuț înclină spre locurile bănățene dragi pe care, de când l-am "răpit" în București, le vede mai rar, îi plac peșterile și pentru că jobul îl istovește de multe ori, ar prefera o vacanță liniștită, un sejur de relaxare.

După ce în ultima vacanță mai lungă am văzut multe, dar nici n-am prea avut răgaz să ne tragem sufletul, ne-am decis s-o luăm mai încet, ca să savurăm pe îndelete locurile cu care avem onoarea să facem cunoștință.

Acest lung preambul are sens, ca să înțelegeți frustrarea pe care am simțit-o când am "bifat" un nou obiectiv (pe care nici nu-l aveam în plan), dar a trebuit să-l părăsim la doar câteva minute după ce l-am salutat, pentru că ne grăbeam să ajungem la un alt obiectiv, la care, de altfel, am sosit cu puțin timp înainte de închidere.

Obiectivul despre care vorbesc este cel din fotografie - un lac.

lacul trei ape


Nu are el nimic deosebit, nu e nici cel mai adânc de undeva, nici cel mai extins, nici n-are proprietăți terapeutice, nici nu e teatru de fenomene paranormale și nici nu-și leagă istoria de vreo legendă. Este pur și simplu un lac din Munții Semenic, situat la modesta altitudine de 850 m, dar care în cadrul acestui masiv muntos îl deleagă a fi la altitudinea cea mai mare dintre toate apele stătătoare, 4 la număr. Dar nu e doar un lac de interes local. Pe 25 august 2012, deși în jurul său erau foarte mulți oameni, mașini și corturi, lacul emana o liniște desăvârșită și te îmbia la meditație, deși te-ai fi așteptat ca atâta prezență omenească să te îndepărteze. Parcă nu vedeam nimic în jur, parcă privirile îmi erau captivate exclusiv de lac. Poate totuși are proprietăți magice!

cort lacul 3 ape


umbrela lacul trei ape


cort lacul 3 ape


A existat un moment când în plină transă generată de întinderea de apă, am zis că renunț la planul nostru pentru restul zilei și că rămân aici. Mă predau lacului. Dar ne aștepta singura peșteră deschisă publicului din Caraș-Severin și cum am avut parte de o vizită privată, până la urmă n-am regretat alegerea. Dar acum, când privesc aceste fotografii, și-mi aduc aminte acele scurte clipe și când am aflat că pot închiria un bungalow cu terasă, că am unde să mă întind pe șezlonguri pe malul lacului, că pot să mă plimb cu bărcuța sau hidrobicicleta și că am și trasee turistice de unde să aleg, parcă îmi pare rău. Dar și peștera a fost minunată. Of, of... Dar cel mai nasol mi se pare că acum e iarnă, de-abia mijlocul lui ianuarie, și lacul e, probabil, bocnă, șezlongurile sunt într-o magazie și bungalow-urile ferecate! Deci nu merită să dau o raită decât dacă vreau să mă dau pe vreo pârtie. Dar nu vreau! Vreau vara, vreau să mă hipnotizeze din nou lacul, vreau să mă răcorească el și nu gerul de afară! Dar când se mai încălzește știu că iarăși o să merg prin alte părți și probabil lacul va fi înmagazinat într-un cotlon al amintirilor, pentru vreo dată viitoare, cine știe când...

Dar atâta am vorbit de lacul acesta și încă nu am spus cum îl cheamă! Este Trei Ape și, precum îi spune numele, este format chiar din 3 ape, trei pârâiașe: Brebu, Grădiștea și Semenic. Dar titlul poveștii vorbește despre o stațiune! Ei bine, pentru că lacul sigur nu m-a vrăjit doar pe mine, diferiți întreprinzători s-au aciuat în jurul său și astfel a luat naștere Stațiunea Trei Ape. Ceea ce avea toate șansele să rămână doar un loc izolat cu un lac de munte a ajuns o stațiune pitorească de care mi-e foarte dor. De ce spun că putea rămâne un loc retras? Pentru că aparține de comuna Brebu Nou. Ei și? Ca să ajungi în comuna aceasta, cel mai direct, vii dinspre Slatina Timiș, de la 20 km distanță. Așa și? Ei bine, mie mi-a luat 20 km să termin ultimele două pagini dintr-o carte extrem de palpitantă de Haralamb Zincă, fiind într-un Logan, pe drumul dintre Slatina Timiș și Brebu Nou! Adică drumul acesta este primul pe care mi-l amintesc dintr-o serie de coșmar care avea să includă multe alte așa-zise drumuri din România. Hârtoapele de pe el făceau ca literele să-mi danseze în fața ochilor, ceea ce mi-a provocat o imensă enervare, pentru că eu nu mai puteam de nerăbdare să aflu finalul poveștii!

Deci dacă vreți și voi să vă lăsați fermecați de lacul și stațiunea Trei Ape și nu sunteți neapărat împătimiții off-road-ului, vă recomand, cu insistență, cealaltă cale de acces, dinspre Reșița. Unde se află cu exactitate acest loc pe hartă, vedeți în secțiunea "Locația", imediat sub acest articol.


Dacă ajungeți la Trei Ape, vă doresc savurare pe îndelete și să știți că vă invidiez! Ah, și urcați neapărat pe acest deal. Crucile acelea reprezintă încă un motiv pentru care vreau să mă întorc aici:

cruci lacul trei ape


Acest obiectiv este doar unul dintre locurile fascinante pe care le-am vizitat în perioada 18-26 august 2012. Vrei să le vezi și pe celelalte? 
Hop direct în vacanță!