luni, 30 decembrie 2013

#ClassyRomania: Tara noastra are doua mari - Marea Neagra si... Marea Hunedorenilor

În România, ținuturile de poveste se clădesc cu lacrimi și multă suferință. Pentru un loc care astăzi bucură ochiul turistului, 800 de oameni au vărsat, acum peste 50 de ani, râuri de lacrimi. Probabil și ele au contribuit la formarea Lacului Cinciș, un lac blestemat de localnicii din satele pe care le-a acoperit, dar lăudat de ceilalți hunedoreni, care-și petrec zilele însorite pe malurile sale. L-au numit "Marea hunedorenilor", fiind unul dintre cele mai mari lacuri din Transilvania și compensând, astfel, neieșirea la mare a județului. Acum 15 ani, în 1998, când aveam doar 8 anișori, mă aflam și eu cu cortul acolo, fără să bănuiesc tragedia din adâncurile apei de un luciu perfect. În noiembrie 2013 am revenit ca și cum aș fi fost pentru prima oară. Nu mai recunoșteam nimic! Nu, lacul nu secase, casele oamenilor nu reveniseră în locurile de baștină, însă zeci de căsuțe de vacanță și pensiuni completau peisajul, de altfel foarte frumos. 

lacul cincis hunedoara 2013

duminică, 29 decembrie 2013

Câlnic, sobru de Unesco

La 5 km de vânzoleala de pe E 81 sălășluiește ordinea desăvârșită și liniștea suavă, într-un sat ce se găsește după o împletire de dealuri, pajiști deschise și aer blând de Transilvania. Viața aici nu e defel agitată, orele curg fără grabă, ziua nu are deadline-uri, ci se termină, firesc, când ceasul bate de închiderea programului de vizitare la vedeta satului, cea în jurul căreia se desfășoară toate evenimentele importante și singura care răscolește mersul normal al unei oarecare zile, atunci când vreun turist poposește în fața ei.

I se iartă acest deranj, căci ea a scos din anonimat un sat banal din sudul județului Alba. Ea e cetatea din Câlnic. Și e monument Unesco. Deci, i se permite orice...

cetatea calnic alba

vineri, 27 decembrie 2013

#ClassyRomania: Vedeta judetului Hunedoara

Dacă n-ar fi existat Arcalia, probabil acest castel ar fi avut mari șanse să devină preferatul meu. Al cincilea cel mai vizitat muzeu din România (350.000 turiști/an, conform "Mesagerul Hunedorean"), al optulea cel mai frumos din Europa și a doua cea mai înfricoșătoare clădire din lume (conform LonelyPlanet), unic în România ca arhitectură, loc al întemnițării lui Vlad Țepeș și filmării unor secvențe din Ghost Rider 2 (cu Nicolas Cage, vezi până la minutul 04:30), aflat la un moment dat în proprietatea familiei Bethlen, ca în cazul Arcaliei, inspirație pentru copia sa din Budapesta, un oraș pe care-l ador...

Cu asemenea date de partea sa, Castelul Corvinilor/Huniazilor din Hunedoara este imposibil să nu te cucerească! Este o mândrețe de construcție cu care ar trebuie să ne mândrim, pe care ar trebui s-o apreciem mai mult și să fim recunoscători că o avem la noi acasă. 

Să deschidem poarta veche și să pătrundem între zidurile bătrâne ce ascund povești în spatele fiecărei cărămizi. Hai, curaj!

castel hunedoara noiembrie 2013

miercuri, 25 decembrie 2013

Concluzii "Romania intreaba, bloggerii raspund": Sibiul este cel mai frumos oras, autoturismul este cel mai folosit mijloc de transport si muntele este mai iubit decat marea

Ho, ho, Sărbători Fericite tuturor navigatorilor la bord!

romania intreaba bloggerii raspundNu cred că ar fi existat o zi mai potrivită ca frumoasa 25 Decembrie pentru a vorbi de fermecătoarea Românie. Acum jumătate de an, la începutul lui iulie, am început campania "România întreabă, bloggerii răspund" prin care am încercat (sper să fi reușit) să promovez, încă o dată,  ideea de a călători prin România și frumusețea unei asemenea excursii, totodată prezentând câțiva dintre bloggerii de turism, oameni minunați de la care mă inspir de multe ori și pe care îi citesc mereu cu drag. Timp de 6 luni, în fiecare zi de miercuri, un alt blogger a răspuns aceluiași set de 10 întrebări* adresate de... România, prin intermediul meu. M-am gândit că i-ar fi plăcut țării noastre, dacă ar fi avut ocazia, să pună chiar și mai multe întrebări, ca să afle ce face bine și unde/cum ar trebui să se schimbe.

La capătul a 25 de interviuri, pot trage niște concluzii. Nu știu cui îi folosesc, ar fi ideal să mă audă, cumva, România și, inexplicabil, să trăim, de mâine, într-o țară mai bună, dar cum încă nu m-am dilit (de tot :D), sper ca pentru fiecare dintre voi să urmeze un moment de introspecție, să vă gândiți cum priviți România și cum puteți face s-o iubiți mai mult, pentru că... merită. De asemenea, m-aș bucura ca agențiile de turism să se axeze mai mult pe destinații interne și să ne ispitească, cât mai des, cu oferte de nerefuzat aici, la noi, pentru că în puterea lor stă oferta. Iar clientul cere ce i se dă, credeți-mă pe cuvânt :)

luni, 23 decembrie 2013

Cioc, cioc! Primiti cu colindul intr-un sat unic in lume?

casa ciocanesti suceava
Pe toți dumnezeii, sfinții, apostolii și prea înaltele fețe de la CNADNR i-ai pomenit până aici, când ai asudat intens, ca-ntr-un infern, pe unul dintre cele mai acneice drumuri din țară, infamul DN 18. Bineînțeles că nu știi încă, dar de îndată ce vei trece de plăcuța de intrare în Ciocănești, unul dintre cele mai frumoase sate din România*, iarăși vei invoca toate ființele divine, de data aceasta în sens pozitiv, foarte pozitiv.

De-a lungul văii Bistriței Aurii se-ntinde un sat-muzeu, unic în lume. De ouă încondeiate a auzit toată lumea, dar de case... încondeiate? Aproape fiecare casă din acest colț de Bucovina este împodobită cu elemente tradiționale împrumutate din portul popular, după ideea unei localnice care a început să-și decoreze altfel exteriorul casei, în 1950. Astăzi, nicio casă nu seamănă cu o alta! Adaugă dealuri molcome, pajiști crude, căpițe de fân și brazi falnici și, gata, ai Raiul pe pământ!

duminică, 22 decembrie 2013

Doua parcuri bucurestene care ar fi putut fi superbe, dar sunt doar frumoase

fantana parc plumbuita bucuresti
parc tei bucurestiCred că nu mai este un secret pentru niciun navigator de la bord că iubesc România și pe punte fac elogiul ei cu fiecare poveste, însă Capitala noastră nu va reuși, poate niciodată, să mă facă s-o iubesc la fel de mult ca pe alte orașe. Am avut, bineînțeles, ghinionul (din acest punct de vedere) să o cunosc mai bine decât poate mi-aș fi dorit, născându-mă și locuind doar aici, iar cu fiecare evadare din "monstrul de beton și gri" să descopăr locuri mai frumoase, mai prietenoase, mai turistice. Nu o să exagerez, sunt locuri care îmi plac și în București, nu pot nega, dar orașul ar putea mult mai mult și până n-o să mă cucerească definitiv (din păcate, în peste 20 de ani nu a reușit) nu o să-l văd ca un pretendent serios la, să zicem, cel mai frumos oraș al României

Probabil, unul dintre motivele care-l declasează în ochii mei sunt parcurile. Avem parcuri minunate, în care mereu mi-a fost mai mare dragul să mă plimb (trebuie să recunosc!), dar sunt câteva cu istorie savuroasă și o frumusețe aparte, nefrecventate de turiști, dar care sunt doar cu puțin sub nivelul la care ar putea să ajungă și asta e păcat. Mare păcat! 

Două din această categorie sunt Parcul Plumbuita și Parcul Tei, ambele din sectorul 2, despărțite doar de o stradă. Petricani.

vineri, 20 decembrie 2013

Hai la bord in Tara Minunilor!

agatonul nou muntii buzaului
Nu cred să existe vreun om căruia să nu-i placă poveștile. Ferice pe noi, românii, avem un loc unde ele sunt atât de multe și atât de captivante încât o singură vizită nu este defel de ajuns. În combinație cu un peisaj uimitor, izolat de civilizație, cu enigme vechi de milenii care nici în 2013 nu și-au găsit explicațiile, de la povești apocaliptice la locuri stăpânite de uriașii unei civilizații încă necunoscută, triunghiul imaginar Aluniș-Nucu-Ruginoasa de pe harta județui Buzău este destinația, poate, cea mai importantă din România, ca să nu îndrăznesc să spun... chiar din întreaga lume.

Încă zeci de motive am găsit în duminica de 08.12.2013 de a mă enerva pe noi, pe toți, pentru cum ne tratăm țara. Una extrem de frumoasă, cu comori nebănuite care, puse în valoare și prezentate așa cum numai ghida Diana Gavrilă e în stare, ar putea fi, fără să exagerez, CEA MAI VIZITATĂ ȚARĂ din lume! Da, România. 

Și, totuși, alături de secundul de la bord, Ionuț, Geta de la HoinariRomâni.ro și Iulian de la Trans-Ferro.com, am descoperit Munții Buzăului, unde se află Athos-ul românesc și cel mai valoros chihlimbar din lume, o zonă atât de izolată încât fără un ghid local ești pierdut, și atât de necunoscută publicului larg pe cât de atractivă turistic este, și de o însemnătate colosală pentru omenire.

hailabord hoinariromani trans-ferro muntii buzaului
de la stânga la dreapta: eu, Iulian, Ionuț, Diana, Geta și... unul din câinii din satul Aluniș care ne-au însoțit întreaga zi

Pentru că navigați la bord, aveți ocazia s-o cunoașteți și voi, așa cum am văzut-o, de asemenea în premieră, cu ocazia primei ninsori din iarna 2013-2014, abătută asupra regiunii buzoiene unde se găsește cea mai mare concentrație de vestigii rupestre din țara noastră.

miercuri, 18 decembrie 2013

Florin (DrumLiber.ro): "La Cluj-Napoca m-am simtit mai mult roman, iar la Timisoara ma simt mai mult european"

Florin este cel care încheie seria de interviuri cu și despre România, care a ținut, oho, 6 luni! Până să tragem concluziile, să facem cunoștință cu invitatul din această zi de miercuri. Dar, ce spun eu aici, Florin nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este, poate, cea mai indicată persoană să pună punct acestei inițiative, fiind, trebuie să recunosc, concurența mea nr.1, bloggerul care se încăpățânează să promoveze, de asemenea, exclusiv România. Îi face cinste țării din 2009 încoace și pe toate căile sale, el are... drum liber! Îl puteți citi, îl puteți cunoaște la aproape fiecare eveniment din industria de turism sau îl puteți asculta în fiecare duminică, în jurul orei 16:15, la Radio România Actualități, unde pentru câteva minute ne prezintă un nou loc inedit din țară, ne face cunoscute obiective pe lângă care poate am trecut de prea multe ori fără să le băgăm în seamă, ne introduce în atmosfera unui festival local sau ne deschide ușa spre căminul vreunui meșter, spre un muzeu interesant sau un hotel primitor. Totul, prin imaginație, cuvinte alese și, bineînțeles, experiență îndelungată în cea mai frumoasă meserie - călătoritul. 

Florine, ai legătura! 
Marea surpriză, că pot să îi spun așa, s-a întâmplat pe Cheile Nerei. Acolo descopeream un tărâm așa cum nu aș fi crezut că se găsește în România, cu frumuseți sălbatice precum vezi în filme. 
M-a ajutat faptul că am avut parte de atenția presei, fiindcă sunt unul dintre cei câțiva români care au călătorit în câteva zeci de țări cu autostopul. Am apărut la televizor pe diverse posturi, în presa scrisă de mare tiraj sau la câteva posturi de radio. Lista o găsiți pe site. 
Am pornit Drum Liber ca blog, pur întâmplător. Nu asta trebuia să fie în 2008 când l-am gândit prima dată. Dar am mers înainte, au venit și cititori, au venit și critici, dar și foarte multe păreri pozitive care m-au ajutat să merg înainte. 
În primăvară, la Târgul de Turism al României, am trăit o experiență superbă, nu credeam că se întâmplă în viața reală. Un tânăr pe care nu îl cunoșteam a venit la mine și îmi spune: “Tu ești Florin de la DrumLiber.ro? Îmi place foarte mult ce faci!”. M-a lăsat fără cuvinte. 
Acum mă bucur ca Drum Liber să fie unul dintre foarte puținele bloguri care oferă informație de calitate despre România. Acest lucru mi-a adus și diverse colaborări cu reviste de turism, firme din domeniu sau alte entități. Ultima colaborare deja a sărbătorit anul și este o rubrică scurtă săptămânală la Radio România Actualități.

marți, 17 decembrie 2013

S-a facut lumina!... in Sibiu si Cisnadie

Iarna este mai ușor de suportat când o privești de sub 50.000 de leduri multicolore. 3 grade cu minus sunt aproape ignorate când ridici privirea și aburii ce năvălesc în aerul înghețat se întrepătrund cu luminile din cel mai înalt brad împodobit din România. 

Sâmbătă, 14 decembrie 2013, am aflat cum poți să readuci un turist într-un oraș pe care l-a vizitat deja de 'nșpe ori și cum poți scoate, simplu, din anonimat un oraș aflat la 10 km distanță de cel mai apreciat oraș din țară. Lecțiile au fost predate de Sibiu și Cisnădie.

sibiu lights more decembrie 2013

brad craciun 2013 cisnadie

luni, 16 decembrie 2013

Dunarea, Cerna si Nera - personajele principale intr-un basm romanesc



În sud-vestul extrem al României, natura parcă a luat-o razna... de atâta frumusețe. Fie că ești român sau străin, nu ai cum să nu vii aici și să nu te îndrăgostești pur și simplu. Pentru unii, Cazanele Dunării reprezintă cel mai frumos loc din România. Și poate chiar este. Eu, însă, prefer să merg pe aprecierea austriecilor, care considerau, în secolul XIX, că Băile Herculane ar fi cea mai frumoasă stațiune din Europa. Alții nu-și mai pot dezlipi ochii și picioarele de Cheile Nerei, unele dintre cele mai pitorești, fără îndoială, însă eu voi rămâne îndrăgostită pe veci de Cheile Corcoaiei. Câte păreri și toate de bine! Mai incredibil este că toate sunt din aceeași zonă, în sud-vestul țării, unde măreața Dunăre, alături de piticele, dar voinicile Cerna și Nera, au făurit un tărâm de basm, cum rar îți mai este dat să întâlnești.

sâmbătă, 14 decembrie 2013

#ClassyRomania: Cel mai vechi furnal al Europei se afla, unde altundeva, daca nu in Romania!

Țara noastră minuni ne-arată / Noi ne plângem din poartă-n poartă!

După dealuri împădurite, arămite de toamna lui 2013, la 20 km de orașul Hunedoara, stătea el, FURNALUL. Cu "încheieturile" scârțâind, "membre" șubrede și scăfârlie ruginită, "bătrânelul" s-a animat doar la auzul sprintenilor căței care zburdau în jurul său, în întâmpinarea străinilor tocmai sosiți la Govăjdia. 

Eu și Ionuț, față-n față cu EL, furnalul. 

O plecăciune în fața Măriei Sale, cel care a furnizat fontă pentru cel mai faimos monument de pe Planetă - Turnul Eiffel -, primul furnal cu flux continuu din Europa și al doilea pe plan mondial. Ei, drăcie!, avem așa ceva în România, asta pe care o hulim cu toții!

furnal govajdia

joi, 12 decembrie 2013

Borsa, draga, m-ai dat gata cu asemenea panorame!

2.030 m lungime. 116 vehicule. 24 piloni. Înființat în 1982. Durata: 17 min. 10 lei/sens/persoană. Ce date seci pe panoul de la baza telescaunului din stațiunea Borșa, dar ce creatori de minunate priveliști odată pornit la drum! 21 iulie 2013 a fost data la care mi s-a confirmat, pentru a nu știu câta oară, că avem o țară extraordinară, atât din punctul de vedere al peisajelor, cât și al oamenilor care le însuflețesc. Da, nu e deloc păcat că România e locuită!

Cu doar o zi înainte să mă îndrăgostesc iremediabil de Munții Rodnei, deși nu sunt deloc ușor de cucerit, am avut parte de un "preludiu" fascinant, care mi-a arătat ce mă aștepta a doua zi. Uimire, încântare, extaz! Tot ce a trebuit să fac a fost să plătesc, să mă relaxez alături de Ionuț așezându-ne într-unul din cele 116 vehicule și să privesc. Doar să privesc, că altceva oricum n-am mai fost în stare, paralizată fiind de ce vedeam. Urcarea nu oferă, ce-i drept, cea mai spectaculoasă imagine pe care ai văzut-o în viața ta, dar eu m-am întors de câteva ori să privesc în spate și... de-abia așteptam să coborâm!



miercuri, 11 decembrie 2013

Carmina (TravelWithaSmile.net si TurismMarket.com): "Viziteaza Romania ori de cate ori ai ocazia. Ceva nou este acolo si te asteapta"

De Carmina, cea care îndrăznește să se supună astăzi interogatoriul condus de însăși România, mă leagă destule amintiri. Alături de ea și chiar de ziua ei de naștere, am descoperit cum călătoriile se pot transforma într-un business în toată regula, iar mai recent, mulțumită tot Carminei, m-am dat cu Jeep-ul pe un munte unde visam să ajung și, practic, am revăzut Valea Prahovei cu totul alți ochi. După cum se înțelege deja, Carminei de la TravelWithaSmile și TurismMarket trebuie să-i mulțumesc pentru un șir serios de amintiri intense, la care sper să se adauge, în timp, multe altele. 

Dacă doriți să cunoașteți o fată care este capabilă de lucruri frumoase dedicate, cu predilecție, turismului românesc, puteți fie să parcurgeți răspunsurile de mai jos, fie să petreceți Revelionul alături de ea, în București. Orice ați alege, eu sunt sigură că veți avea parte de momente senine și, de ce nu, de amintiri, cel puțin la fel de puternice precum mi-a dăruit mie. 
Pasionată de călătorii, am ales să fac din călătorie un mod de viață. Pentru că ceea ce conteaza este drumul și nu destinația finală.
carmina travelwithasmile
Din mai 2013, după 8 ani de lucrat în agenții de turism, am pornit pe calea freelancingului. Este o provocare pentru mine și un vis realizat! Fac consultanță pe social media pentru companiile de turism, sunt trainer și coach, organizez evenimente și tabere tematice, tabere în care participanții au parte de vizitarea unor locuri inedite și de învățarea unor lucruri cu care rămân.
Pe TravelWithaSmile.net scriu cu drag despre dezvoltare personală prin călătorii și experiențe. Scriu despre locurile în care am ajuns până acum, despre lucrurile pe care le-am învățat.
carmina travelwithasmileDin aprilie 2013, am început să organizez tabere tematice cu teme precum fotografie, abilități culinare, descoperirea unor zone puțin cunoscute din România. Taberele pe care le-am organizat sunt acestea: Calatorii Culinare, #ExploreazaDelta, #FotoExpeditia și #PovestiCuScortisoaraÎn 2014 urmează câteva teme și provocări noi.
În august 2011, am fondat blogul specialiștilor din turism, TurismMarket.com, alături de Mădălin Măncilă. Astăzi suntem 13 autori și fiecare dintre noi își aduce aportul prin experiența pe care o are. Astfel, TurismMarket.com abordează subiecte împărțite pe categorii precum Agenții de turism și touroperatori, Companii Aeriene, Hotelieri, Antreprenoriat în turism, HR în turism, Educație în Turism, Evenimente în turism, Social Media, Marketing și Comunicare în turism, Blogosfera de Travel.
Tot cu blogul Turism Market organizez workshopuri și traininguri cu teme legate de turism, dar și tabere pentru bloggerii de travel, tabere în care cu toții avem ocazia de a (re)vedea câteva locuri unice ale țării noastre și de a povesti și altora despre ele (ex. #CalatorPeValeaPrahovei).

marți, 10 decembrie 2013

Prejmer, monument Unesco de Sfantul Andrei

Pe 30 noiembrie 2013 am fost pentru a treia oară la Prejmer, de data aceasta fiind cu noroc, conform zicalei, în sensul că am găsit prilejul să deapăn pe punte povestea acestui loc. La 15 km de Brașov, pe drumul care duce spre Buzău, poziționare care a adus de-a lungul timpului numai necazuri localității de pe râul Târlung, am găsit mereu o splendidă biserică fortificată, monument Unesco încă din anul 1999. Pentru călătorii obișnuiți cu drumurile patriei, cred că nu mai e un secret "brandul" Prejmerului - balcoanele de lemn, fotogenice din cale afară, care au fost subiectul a numeroase ședințe foto și care și-au adjudecat mai mereu locul în materialele de promovare turistică, chiar la nivel internațional. 

pasaj scari prejmer


Pentru cei care n-au mai fost niciodată în vizită la o biserică fortificată, Prejmer poate constitui un bun punct de plecare. Accesibil pe cale rutieră și feroviară (3 trenuri Regio dinspre Brașov, 20 de minute călătoria), este cel mai bine conservat ansamblu de fortificație din Transilvania, cel mai mare din sud-estul Europei, ba se laudă și cu tripticul cel mai vechi din Transilvania! Se înțelege, astfel, de ce am fost deja de 3 ori aici :)

sâmbătă, 7 decembrie 2013

#CalatorpeValeaPrahovei: In sfarsit, in Muntii Baiului!

peisaj muntii baiului
În 2012, când am aflat de planul construirii unei noi șosele alpine (a câta, Doamne?), nu i-am înțeles rostul, dar mi-am promis să ajung acolo, la înălțime, înainte ca asfaltul să muște din pajiști. Mulțumită celor de la TurismMarket, am reușit să-mi îndeplinesc dorința, sâmbătă, 26 octombrie 2013, doar ca să realizez că răspunsul la nelămurirea mea este... "pentru că se poate". Munții Baiului sunt acei munți pe care nu-i bagă nimeni în seamă, deși mai toată lumea îi vede odată ce a intrat pe Valea Prahovei. Bineînțeles, n-au nicio șansă să rivalizeze cu maiestuoșii Bucegi, iar cum aceștia din urmă au deja pe umeri șoseaua Dichiului (care, fie vorba între noi, sper să nu se-ntindă niciodată spre Babele, ci mai degrabă să coboare direct spre Moeciu), de ce să nu scoatem din anonimat și pe amărâții de Baiului? Câți s-ar urca pe ei (șoc și groază, pe jos!), dacă dinspre Azuga poți scăpa de pante chinuitoare cu ajutorul telegondolei sau, pentru 500 de lei/mașină, poți avea parte de aventură în toată regula la bordul unui Jeep, în care să ajungi dinspre Azuga spre Sinaia într-un timp record, în unele zile chiar mai repede decât pe DN 1? 

peisaj muntii baiului

miercuri, 4 decembrie 2013

Monica (PovestideCalatorie.ro): "Avem o tara frumoasa care merita a fi descoperita. Avem TOT ce poate face din tara noastra o destinatie de prim rang"

Cu Monica, cea care va răspunde astăzi întrebărilor adresate de România, am fost la Seara Sinagogilor Deschise și am explorat ținutul de la poalele Pietrei Craiului. Este o doamnă pentru care călătoritul a depășit demult statutul de un simplu hobby, care pare mereu pregătită cu poveștile în geantă și pe care ți-e mai mare dragul s-o asculți sau s-o citești. Prin urmare, mă grăbesc s-o las pe ea să vă încânte, căci eu voi continua să mă străduiesc în articolele viitoare :)

monica povestidecalatorie
Povestidecalatorie.ro reprezintă un blog independent de travel născut din pasiunea mea pentru călătorii, ce și-a propus să prezinte tradițiile şi obiceiurile fiecărui popor în parte, poveștile ce se ascund în spatele acestora, să ofere sfaturi utile şi idei de vacanță izvorâte din propria mea experiență și să prezinte pulsul evenimentelor din industria de turism.

Pasiunea a devenit atât de mare, încât am decis să mă specializez în turism, urmând cursuri de agent de turism, ghid și de manager în activitatea de turism, obținând astfel și brevetul de turism, ceea ce a dus la colaborarea în acest domeniu cu diferite companii de pe piața turistică.

Sper ca cele peste 500 de impresii și articole turistice scrise până acum pe propriul blog și pe alte site-uri și bloguri de profil în ultimii ani să ajute și alți călători în planificarea vacanțelor.

marți, 3 decembrie 2013

#ClassyRomania: Vacanta la tara cu stil intr-o casuta hunedoreana

Relaxare totală... vreme agreabil de caldă în mijloc de noiembrie... fotoliu din rattan în care m-am pierdut cu plăăăcere navigând pe internet via wirelless-ul care mergea prea brici... bucătărie complet utilată unde treburile casnice deveneau brusc atractive... mobilier șic vopsit în roz și drăgălășit cu detalii imaculate... un dormitor la etaj în care m-am simțit ca o prințesă... un balcon cu vedere spre o livadă... totul într-o căsuță cochetă, la marginea Devei.

Am petrecut 4 zile ravisante în condiții de 5 margarete într-un loc stilat care mi-a redefinit concepția asupra vacanțelor la țară. Poți să te relaxezi și cu laptopul în brațe, poți să mănânci sănătos și tradițional fără să stai la gura stânei și poți fii tratat decent ca turist și în România! 

living casa gradinii conacul archia

luni, 2 decembrie 2013

1 Decembrie atipic, cu superlativele Rupea si Viscri

Pentru mine, România este frumoasă 365 de zile pe an, nu doar în întâiele 24 de ore de iarnă. Pentru că este extrem de frumoasă și o iubesc de-adevăratelea, nu vreau să stau drept în fața ei, ci s-o vizitez ca pe o prietenă dragă. I-am urat "La Mulți Ani" oficial în câteva dăți, la paradele tradiționale, dar ea merita mult mai mult, s-o sărbătoresc la o masă delicioasă, privind spre câmpurile sale nesfârșite, urcând într-un turn vechi, ascultând-o chiar și acolo unde vorbește în germană sau maghiară, drăgălășindu-i animalele sau, pur și simplu, bucurându-mă de liniștea scăldată de soarele zilei prea scurte. Ziua de naștere a României este prea scurtă... Ar trebui să dureze ca-n povești, cel puțin 3 zile și 3 nopți, căci este o țară de poveste...

Aflată într-unul dintre cele mai frumoase orașe ale României, Brașov pe numele său, 1 Decembrie nu putea să treacă fără o petrecere în stilul Hai la Bord, adică pe drum, călătorind :D Alături de Ionuț am bătut șoselele județului, unele în stare foarte bună, altele uitate de lume, dar nicidecum mai puțin plăcute (dacă-i ții pumnii mașinii să se descurce onorabil :D), am pozat mult, am vizitat un singur obiectiv, pentru că l-am prins închis pe celălalt, iar de altul am fost alungați de un nene, am mâncat bine și am încheiat ziua cu un apus superb, o priveliște încântătoare spre Măgura Codlei și alta spre Munții Postăvaru și Bucegi.

Pe larg, a fost cam așa:

portret cetatea rupea

joi, 28 noiembrie 2013

In vizita la Carolina. Alba Carolina. Cetatea Alba Iulia

Înainte de 16 noiembrie 2013, mai fusesem aici de două ori. Prima oară cu părinții mei, când cetatea nici nu visa la celebritatea de astăzi, a doua dată cu Ionuț, când am rămas uimită de cât de occidentală devenise și de câte aprecieri străine auzeam în jurul meu. Anul acesta am revenit pentru a treia oară. Deja văzusem pe internet că apăruseră statui care conversează între ele, îți oferă o floare sau îți zâmbesc galeș, dar în afară de câteva ziduri exterioare care imitau construcția veche și care atunci se construiau, probabil pentru o viitoare parcare subterană, nu am mai văzut nimic nou. Aveam așteptări prea mari, voiam mai mult de la Alba Iulia, dar deja văzusem totul. Și încă mai are nevoie de retușuri. 

Cu siguranță, pentru cine o vizitează în premieră, Alba Iulia este un șoc pozitiv. Ți-e imposibil să te gândești că poate exista o asemenea cetate în România și, mai ales, că ne pasă de ea!

portret poarta 3 cetatea alba iulia

miercuri, 27 noiembrie 2013

Cezar (ImperatorTravel.ro): "Nu uitati ca Romania se întinde si dincolo de hotare, pana la Nistru si Ceremuș"

Cezar, cel care are astăzi curajul de a răspunde întrebărilor adresate de însăși România, nu mai are nevoie de nicio prezentare. Sigur îl cunoașteți, probabil îl citiți regulat, poate chiar mai des decât navigați la bord și... vă înțeleg. Nu o să pot niciodată concura cu un povestitor înnăscut, care pe deasupra a ajuns în 90 de țări! 90! Ce ar mai fi de adăugat? Închei, deci, introducerea și îi dau cuvântul lui Cezar. Are multe să ne spună, în stilul său caracteristic:

Cezar (aka Imperator) este un tip căruia îi place să călătorească. Prima călătorie a făcut-o la 9 luni la Făgăraș, dar nu-și aduce aminte de ea… În schimb, își aduce aminte că pe la 5 – 6 ani făcea planuri de călătorie în fiecare zi când stătea și o lună la Sinaia – azi la Cota 1400, mâine la Cota 2000, poimâine la Campina, etc, etc. Apoi, a început să viziteze România, iar după Revoluție i s-a deschis întreaga lume. Până acum a călătorit în 90 de țări, și deși pare surprinzător pentru mulți, și în multe locuri din România.
Blogul l-am deschis fix acum 4 ani din trei motive – multă lume mă batea la cap și zicea că pot împărtăși multe informații și povesti de pe unde am fost. Al doilea – toată viața am lucrat în marketing și comunicare (am făcut reclame TV, promoții, spectacole, lansări de produse din Ucraina până în Albania), dar niciodată nu făcusem nimic în zona on-line și cum nu aveam nici o oportunitate în perioada aceea, am zis să învăț folosind un blog de-al meu. Al treilea motiv - jucam Travian în rețea, mă trezeam nopțile să dau atacuri la secundă și m-am gândit să fac ceva mai folositor decât să “fur” grânele și fierul vecinilor. Încet, încet, blogul a crescut, a devenit popular și, mai important, folositor pentru numeroși cititori.

Deși marea majoritate a articolelor acoperă destinații din străinatate, unul dintre cele mai frumoase proiecte a fost “Cele 7 minuni ale României”. L-am derulat în 2 valuri – unul în care am rugat cititorii să voteze cele 7 minuni făcute de mâna omului, iar un an mai târziu, să voteze cele 7 minuni naturale ale României.

cazane imperatortravel

marți, 26 noiembrie 2013

Hunedoara, cel mai atipic judet din Romania: de la dezastru la farmec medieval via antrenament militar de distractie, totul in 7000 km²!



sursa foto
4 zile nu sunt de ajuns pentru a cunoaște o regiune din România, cu atât mai mult cu cât este una așa de interesantă precum Hunedoara. Prins între unul dintre cele mai frumoase parcuri naționale din Europa – Retezat - și Munții Apuseni, unde viața este atât de simplă, neținând cont de anul din calendar și evoluțiile tehnologice, la mai puțin de 2 ore de singura capitală culturală europeană pe care a avut-o până acum România (Sibiu), ținutul Hunedoarei poate părea, la prima vedere, că nu mai are multe de oferit. Ghidurile turistice insistă doar pe două obiective “must see” , culmea, apărute fix într-un loc unde, nu-i așa, ce ai mai avea de văzut? Unul dintre cele mai impresionante castele de pe continent, unde Dracula a fost întemnițat câteva luni, și capitala Daciei, astăzi monument Unesco, atrag zilnic turiști care rămân cu impresia că asta e tot ce poate oferi un județ ghinionist că s-a format în mijlocul atâtor minunății.

Ei bine, eu am avut ocazia să descopăr în luna noiembrie 2013 că Hunedoara este tărâmul uimirilor la fiecare pas, care ar putea lejer să fie mai presus decât orice altă zonă din România. Este, poate, cel mai interesant, frumos și de vizitat județ al României!

luni, 25 noiembrie 2013

Cetatea Fagaras, te iubesc!

cetatea fagaras vedere exterioaraCândva crezusem, de fapt citisem undeva, că Făgăraș este cea mai mare cetate din Transilvania. Între timp, am aflat că mă înșelasem; cea mai mare cetate a României, ghinionist amplasată tot în Transilvania, îi "suflase" distinsul titlu. În ochii mei, însă, a rămas aceeași încântătoare apariție pe care am zărit-o adesea, venind dinspre Sibiu, în centrul orașului brașovean. 

N-aveam, de obicei, răgazul să-i adresez mai mult de un salut în fugă, dar a fost și este pentru mine unul dintre cele mai frumoase locuri din țară, neștirbindu-i-se din atractivitate părăsirea piedestalului de "cea mai cea". Pentru cei care au avut ocazia s-o vadă măcar o dată, este sigur (pentru toți, fără excepție) una dintre cele mai pitorești cetăți ale României, chiar dacă nu e cea mai mare. E de-ajuns să fie atât de superbă și îi e suficient...

Pe 16 noiembrie 2013, iarăși aveam să ne salutăm, dar deja ceasul bătea orele 17 și soarele era deja somnoros. Nu ne mai văzuserăm de ceva vreme și eu tot pe fugă eram... Dar, fir-ar, du-te timp și lasă-mă nițel s-o văd mai îndeaproape, să mă așez din nou pe malurile iazului ce-o înconjoară, permite-mi să-i mai fac o poză, două, câte or ieși... Stresează-i pe alții timpule, azi te sfidez! Și l-am sfidat!

duminică, 24 noiembrie 2013

Stiati ca natura este sigur la ea acasa in 530 de locuri din Romania?

România este o țară extraordinară, după cum probabil știți deja și (sper) ați avut ocazia să vedeți până acum. Dar frumusețea sa poate dispărea într-o clipită doar construind o cârciumă cu design ultra-modern, aruncând o hârtie la nimereală sau croindu-ne drumuri noi și modernizate printr-un pâlc de narcise. Ferice de noi, odată aderați la Uniunea Europeană, astfel de scenarii apocaliptice pentru mici spații de paradis românesc sunt aproape imposibil de concretizat. 530 de locuri din România au privilegiul să fie considerate Situri Natura 2000, adică fac parte dintr-o "rețea de arii protejate la nivel european, al cărei scop este de a găsi soluții pentru a permite desfășurarea activităților economice "prietenoase cu mediul" simultan cu protecția biodiversității, însă fără limitarea dreptului la proprietate și fără interzicerea activităților umane sau liberei circulație a persoanelor", după cum am aflat din comunicatul oficial al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, care s-a ocupat de promovarea lor la nivel național prin campania "InfoNatura2000".

Nu vă așteptați să vi le enumăr pe toate în rândurile următoare, mi-ar fi imposibil, dar dacă sunteți curioși de un loc anume, spuneți-mi-l și vă zic dacă este în această listă sau nu. Ori, mai ușor, sau dacă vreți să aflați informații ca speciile protejate, acces în situl respectiv, suprafață, vegetație, faună etc., accesați cu încredere http://dev.adworks.ro/natura/.  

Înainte de a vă lăsa în compania câtorva situri, mai mult sau mai puțin cunoscute, vă sugerez (ceea ce voi face și eu) să priviți cu ochi mai atenți acele bucățele de Românie unde veți vedea că este menționată această rețea. Chiar și o băltoacă amărâtă la prima vedere, poate fi importantă nu doar la nivel turistic, ci mai ales pentru speciile de plante, animale sau insecte care o consideră... acasă. Și să le tratăm ca atare: cu respect și grijă, așa cum ne-am comporta cu orice persoană căreia i-am mulțumi pentru o plăcută surpriză. Vă asigur că și acea băltoacă banală va merita un "mulțumesc", pentru că a contribuit la înfrumusețarea României, statul membru UE cu cea mai mare diversitate biogeografică.

Delta Dunării
delta dunarii sit natura 2000

vineri, 22 noiembrie 2013

Stand la masa cu nobilimea interbelica in vila unui general

--- Poveste relatată pe punte de mama mea, Gina Stănciulescu ---


       
Când am plecat în dimineaţa de 9 noiembrie 2013, împreună cu soţul meu, spre magnifica Vila Leonida din Buşteni, ştiam ce am putea vizita în zonă sau revedea, dar nimic nu ne-a pregătit pentru plăcuta surpriză culinară pe care aveam s-o trăim alături de câţiva bloggeri de turism şi gastronomie, prin strădania unei întregi echipe de profesionişti: restaurant La Cerdac, Plaiul Tălii Breaza, Casa de Vinuri Cotnari.

Pentru ca totul să fie ireproşabil, vremea s-a străduit şi ea să ne surprindă favorabil. Un week-end splendid, pe care mi-aş dori să-l pot reedita mereu.

gustari vila leonida busteni
După plăcuta surpriză pe care am avut-o chiar de la sosire şi de care am povestit AICI, a urmat primirea călduroasă a gazdelor, primire concretizată pentru început în delicatese culinare – toate produse naturale, obţinute de la animale crescute chiar de producători şi furajate natural (Plaiul Tălii Breaza), udate cu ţuică şi o super reuşită afinată. Toate acestea servite în grădina Vilei Leonida, pe un fundal muzical relaxant şi o vedere absolut fenomenală spre munţii Bucegi: canton Jepi, telecabină Buşteni, Crucea Eroilor de pe Caraiman, turnul de pe Coştila… o plimbare virtuală ‘’la minut’’, servită tot de gazdele noastre, pentru care le mulţumim.

terasa vila leonida busteni

joi, 21 noiembrie 2013

#CalatorpeValeaPrahovei: Azuga cea spumoasa

Azuga mi s-a părut mereu cea mai subestimată stațiune de pe Valea Prahovei. Mulți nu știu ce industrie înfloritoare a fost cândva în acest colț de Românie, între Bucegi și Munții Baiului, între Bușteni și Predeal. Astăzi, este recunoscută doar iarna, pentru pârtiile de ski, dar nici atunci nu este în topul stațiunilor unde dau năvală turiștii. Chiar și facilitățile de cazare sunt mai reduse aici. Și, totuși, poate nu întâmplător, într-o zonă care mereu pare liniștită, s-a născut o mare tulburare... delicioasă. Cea mai veche cramă de vin spumant din România (1892) poate fi vizitată tocmai la Azuga. Deși Sinaia este "stațiunea regală", Azuga este cea care furnizează băuturi Casei Regale. 

V-am făcut curioși? Atunci haideți să pătrundem în beciurile răcoroase, să ne delectăm simțurile cu o gură de Rhein și să ne așezăm la masă, pe aceleași locuri unde a stat Familia Regală a României.

crama halewood azuga

miercuri, 20 noiembrie 2013

TransRarau - soseaua alpina din nordul tarii

În județul Suceava, două drumuri județene se unesc pentru a oferi turistului avid de peisaje senzaționale și aer curat de munte accesibilitatea de a fi la înălțime, între două masive montane - Rarău și Giumalău. DJ 175 A pornește din satul Chiril și când ajunge în creștet de munte, iaca se întâlnește cu DJ 175 B, care și el s-a chinuit să se cațere până aici, venind dinspre Pojorâta. Împreună formează șoseaua TransRarău, încă nu foarte cunoscută plimbăreților obișnuiți cu TransFăgărășanul și TransAlpina, motiv de mare bucurie pentru turistul ocazional, care se poate bucura încă de liniște, peisaj dulce și momente de relaxare la firul ierbii, netulburat de zumzete iscate de boxele mașinilor. 

Cum vă sună, deci, o tură cu mașina, și nițel pe lângă ea, printr-un colț de Românie nepopular?

peisaj transrarau

Claudia (MeetSun.ro): "Nu va veti aminti niciodata o duminica in care ati dat cu aspiratorul si ati sters praful, dar cu siguranta una petrecuta la o salina, pe munte, la pescuit sau cu bicicleta are toate sansele sa devina memorabila"

Pe Claudia, cea care va răspunde astăzi întrebărilor adresate de România despre... România, am cunoscut-o într-o zi cu mari emoții, când a captivat toată audiența adunată la Finnish Cocktail & Club din Centrul Vechi al Bucureștiului cu poveștile și pozele ei de pe munte, cu concepția ei despre călătorit și, mai ales, cu pasiunea ei pentru flori, insistând să afle exact cum se numește fiecare plantă pe care o întâlnește în drumurile sale. Și... a aflat! Acum, Claudia se află departe de țară, în Canada, la Montreal, dar continuă să ne încânte pe blogul său.

Haideți s-o cunoaștem mai bine, este o româncă pe cinste, care ne onorează și în străinătate!

Sunt Claudia și am un blog personal, MeetSun.ro, pe care tot scriu din 2008. În 2009, am început să merg la munte și cum după fiecare tură scriam un jurnal, au început să se adune. Apoi, am învățat să merg pe bicicletă, să schiez și cum week-end-urile state acasă au fost tot mai rare, din toate astea s-a conturat un blog (aproape) de călătorii. Eu n-aș afirma că-mi place să călătoresc, ci mai degrabă că-mi place să plec de-acasă. Apoi, călătoria se compune singură din modul cum observ lumea din jurul meu. 

Iubesc România cu bune și rele, am apucat să o cunosc cât să afirm că are mult mai multe de oferit decât se crede sau se spune. După ani de mers în concedii prin diferite destinații exotice, am ajuns la concluzia că nu e important ce vezi, ci cum rezonezi la ceea ce vezi. Dacă la finalul unei zile simți doar oboseală și nu exaltare, atunci undeva ai greșit ca turist.

meetsun parang

marți, 19 noiembrie 2013

Cum ajungi din Busteni in Rio de Janeiro intr-o clipita

--- Poveste relatată pe punte de mama mea, Gina Stănciulescu ---

Prima femeie inginer din Europa sau poate chiar din lume, sora celui care a sculptat capul statuii Mântuitorului de la intrarea în oraşul Rio de Janeiro, a fost... româncă! A fost de-ajuns să aflu, întâmplător, și gata dorința de a ști mai multe. Când am aflat și că aş putea să locuiesc pentru o perioadă de timp în casa unei familii celebre, în casa acelei familii (!), că aş putea să mă delectez cu specialităţi la care au avut acces nişte personalităţi, nu am mai avut răbdare. Aşa s-a născut ideea petrecerii week-end-ului 9-10 noiembrie 2013 în Buşteni, la Vila Leonida.

vila leonida busteni

miercuri, 13 noiembrie 2013

Ana Maria (AroundbyAnaMaria.blogspot.it): "In Romania am inceput sa vedem, sa invatam si am devenit ceea ce suntem astazi. Ea este si va fi mereu o parte din noi"

Cea care a răspuns astăzi afirmativ provocării de a răspunde întrebărilor adresate de România este Ana Maria, o fidelă navigatoare la bord pe care probabil o cunoașteți din comentariile pe care le lasă la poveștile depănate pe punte. Este, totodată, și o bloggeriță româncă plecată în Italia, care scrie atât în italiană, cât și în română, despre locurile pitorești pe care are ocazia să le vadă, un frumos exemplu de cum românii se pot promova în străinătate. Bravo! 

Nu mai trag de timp, o las pe Ana Maria să se prezinte și să vedem ce are de spus despre România, din... Italia:
Născută și crescută în Galați. Astăzi locuiesc în provincia Treviso, Italia. Am un pui de blog unde scriu din când în când despre locurile din jurul meu, Around by AnaMaria și  sunt colaborator la Trans.ferro.com. 

Ador muntele, orășelele mici medievale, locurile abandonate și fotografia. Mă descriu ca o persoană solară și cu mult simț al umorului. Acum profit de zona unde stau și încerc să aprofundez un oraș pe care l-am îndrăgit din prima clipă - Veneția-, căreia i-am dedicat o pagină de Facebook -‘’Around Venice’’.


ana maria aroundbyanamaria

marți, 12 noiembrie 2013

#CalatorpeValeaPrahovei: Bucegii fac spuma

Trebuie să specific de la început că în mod normal NU aș recomanda pe blog trasee nemarcate, cu atât mai mult cu cât știu că în acest parc natural ești amendat dacă ești prins pe astfel de poteci, dar traseul pe care urmează să-l descriu rapid (pentru că și el este scurt) este deja foarte circulat de orice tip de turist, iar Salvamontul este prezent la capătul traseului, nu păreau deranjat de aglomerație și chiar testau în duminica de 27 octombrie o tiroliană, o metodă de a strânge și ceva bănuți dacă tot nu pot ține oamenii la distanță de natură.

Cum am ajuns aici? Datorită celor de la Turism Market, care m-au invitat alături de alți bloggeri de turism la o plimbare pe un traseu de care eu, recunosc, nu mai auzisem până atunci - Valea Spumoasă

cascade valea spumoasa bucegi

luni, 11 noiembrie 2013

Bucurestiul are gust de Satya

În călătoriile noastre, foamea de peisaje, necunoscut, obiective turistice este, inevitabil, la un moment dat, înlocuită de foame... la propriu. Pentru că este capitală, Bucureștiul este, prin definiție, unul dintre cele mai vizitate orașe din România, iar dacă vă numărați printre turiști sau vreți să fiți turiști în propriul oraș, presupun că vreți să asociați vizita cu un gust specific, să spuneți "Bucureștiul are gust de...". Doar n-o să mergeți doar la McDonald's! Așadar, ce spuneți de o cină la primul restaurant vegetarian din capitală

Dacă nu v-am convins cu preparatele pe cât de aspectuoase, pe atât de delicioso-sănătoase, din meniul de primăvară-vară, mai fac o încercare, ultima (:D), care merge de minune cu un covor de frunze melancolice și cu buchete de cristale de gheață. Nu o să vă mai invit eu la 10 minute de Piața Victoriei, ci... mama mea, Gina Stănciulescu. Să vedem, mai rezistați sau deja sunați să vă rezervați o masă? :)

---

Anul trecut, un eveniment neplăcut familial avea să-mi aducă cu el... "îmbogăţirea". Am constatat că sunt mai bogată, dar nu material, ci… familial. Aveam trei verişori paterni, doi dintre ei chiar în Bucureşti! Soarta ne-a făcut cunoştinţă după mai bine de 45 ani! În cât timp, oare, se pot recupera toţi anii pierduţi? Şi se pot ei oare? Aşa că mi-am pus în gând să încerc să comprim câţiva ani, pentru ca, încetul cu încetul, să ajung la zi; asta pentru că sunt o optimistă! Dar pentru a reuşi, aveam nevoie de puţin ajutor. Atunci am apelat la unul din consilierii mei pe "probleme" de entertainment, şi anume fiica mea. Am rugat-o să-mi recomande ceva special, uşor exclusivist, care să mă surprindă cu ceva necunoscut, dar bun, ceva mai puţin obişnuit. Răspunsul a venit imediat: SATYA – un restaurant vegetarian (deci ceva mai special), cu o locaţie în ‘’lumea bună’’ a capitalei (deci uşor exclusivist).

meniu toamna iarna

duminică, 10 noiembrie 2013

Prima sambata de noiembrie si escapada in cautarea toamnei

Toamna este o a doua primăvară, în care fiecare frunză este o floare - Albert Camus


Nu cred că bucureștenii, ploieștenii, brașovenii sau băcăuanii s-au gândit că pot petrece un week-end minunat la circa 2 ore distanță de casă, într-un oraș subestimat din punct de vedere turistic, chiar dacă are cea mai frumoasă primărie din România. Eu am trecut de multe ori prin Buzău, deseori m-am și oprit, fie doar pentru o gustare, fie ca să fac cunoștință cu orașul, și cu siguranță voi mai reveni. De multe ori. În prima sâmbătă de noiembrie 2013, am părăsit pentru câteva ore marea capitală și am "fugit", refugiindu-mă într-un oraș mic, dar primitor. Escapada s-a dovedit mai fructuoasă decât m-aș fi așteptat, evadata de mine găsind adăpostul perfect, sub protecția toamnei. 

Vă recomand cu insistență ca, mai ales în anotimpul frunzelor "disperate", în culori turbate, să "evadați", cu regularitate, din "închisoarea" betoanelor. Ascundeți-vă de gri și minunați-vă de cărămiziu, galben, verde, maron în cel mai apropiat petic de natură. Și, dacă aveți curaj, aventurați-vă în cel mai apropiat oraș, "păcăliți" noxele și găsiți-vă refugiu într-un parc de care localnicii deja s-au plictisit, dar pentru voi e ca nou. S-ar putea ca toamna acolo să vă placă și mai mult decât toamna din parcurile pe care deja le-ați bătut de atâtea ori la pas! Astăzi vă recomand Parcul Crâng și Parcul Marghiloman din Buzău.

plimbare parc marghiloman buzau

plimbare printre frunze parcul crang buzau

vineri, 8 noiembrie 2013

#CalatorpeValeaPrahovei: Cantacuzino - Castelul tavanelor casetate, concurenta Pelesului

Povestea castelului construit pentru a fi replica Peleșului începe în 1901, când s-a pus piatra de temelie. 10 ani mai târziu se inaugura, însă proprietarul său, nababul Gheorghe Grigore Cantacuzino, avea să se bucure de locuința fastuoasă doar doi ani, soarta decizând că îi este suficient și poate trece în lumea celor drepți. În 1948, castelul urmează traiectoria multor altor edificii asemenea din România, și anume devine sanatoriu TBC. Capodopera realizată în stil neoromânesc, după planurile arhitectului Grigore Cerchez, urma să aibă noroc, căci la administrarea unității se vor instala doctori preocupați de artă, care vor sigila Sala de Recepție și vor acoperi majoritatea picturilor, reușindu-se astfel performanța de a fi admirate și astăzi, la peste șase decenii distanță, în starea originală.

2004 este anul în care proprietatea este retrocedată moștenitorilor familiei Cantacuzino, care patru ani mai târziu o vând Societății Zamora Estate, în fruntea căreia se află un austriac și soția acestuia, mezzosoprană la Teatrul Bolshoi din Moscova. De lăudat că i-au conferit un dublu scop (atât muzeu, cât și restaurant elegant de 5 stele), dar de condamnat că au defrișat o serie de copaci mai bătrâni de două secole pentru a oferi o panoramă mai amplă atât dinspre muzeu spre stațiunea Bușteni și Bucegi, cât și dinspre oraș/munte spre castel.

crucea caraiman vedere castel cantacuzino
panorama bucegi castel cantacuzino

Strict după părerea mea, Peleșul are un concurent serios în "persoana" Castelului Cantacuzino din Bușteni*, cel puțin în ceea ce privește numărul de vizitatori care vor urma să le treacă pragul. Deși sunt ambele situate pe Valea Prahovei, Cantacuzino este mai accesibil, din mai multe puncte de vedere. Se află la 5 minute de gară (față de circa 30' în cazul Peleșului), se poate parca în imediata apropiere (gratuit) sau contra-cost chiar în incintă, tariful de vizitare este mai accesibil (20 lei atât pentru parter, cât și pentru etaj, taxa de fotografiere este de 10 lei și mai permisivă), la Cantacuzino se pot organiza evenimente (de la nunți la botezuri, Revelioane s.a., la Peles - nu), se poate servi masa atât pe terasă, cât și în interior (la Peleș, doar un vis!), priveliștea este net superioară în Bușteni și, poate cel mai important argument, Cantacuzino este (încă) un obiectiv turistic nou, ceea ce pentru obișnuiții clienți ai Văii Prahova este, cu siguranță, atractiv, Peleșul fiindu-le, cu siguranță, foarte cunoscut.

Iar frumusețea? Ține, evident, de gusturi și de stilurile diferite, care au fiecare partea lor de atractivitate. Deși Cantacuzino are un exterior mai auster și interiorul este aproape în întregime nemobilat, compensează prin detaliile de bun gust...

candelabre clante castel cantacuzino

scara podea castel cantacuzino

...culori, candelabre impresionante și, piesele de rezistență, tavanele casetate.

tavan castel cantacuzino tavan castel cantacuzino tavan castel cantacuzino 
tavan castel cantacuzino tavan castel cantacuzino tavan castel cantacuzino tavan castel cantacuzino


Dar m-am luat cu vorba și nu v-am invitat în castel. Vă rog, pășiți în castelul care era cât pe-aici să-l întreacă în splendoare și pe mărețul Peleș, dacă ideea de a tapeta pereții exteriori cu monezi de aur pe cant (avea nababul destule!) se punea în aplicare!

castelul cantacuzino poze

miercuri, 6 noiembrie 2013

Noemi (PovestiCalatoare.ro): "Am intalnit o tanara din Germania care invatase romana pentru ca-i placea mult tara noastra"

Despre invitata de astăzi poți spune multe, dar în niciun caz nu o definește termenul "banală". Are un stil de viață care ar putea fi considerat nonconformist pentru România, dar trăiește fiecare clipă liberă la turație maximă, așa că... bravo ei. Alături de Andrei, Noemi a călătorit în 23 de țări, mai mereu o vezi pe bicicletă, aproape nu există week-end în care să nu fie plecată pe undeva, de multe ori este însoțită de Motanul Șoșețică și scrie despre toate aventurile sale pe Povești Călătoare. Deja vă place de ea? Mă așteptam, așadar sigur o să vă încânte s-o cunoașteți mai bine și, de ce nu, să vă surprindă prin răspunsurile oferite întrebărilor adresate de România.

Împreună cu Andrei, la începutul lui 2012, am pornit blogul „Povești călătoare” ca să ne povestim întâmplările din călătorii: la munte, la mare, uneori prin Bucureşti şi afară, de multe ori pe bicicletă.
Suntem plecați din București aproape în fiecare week-end; recunosc, asta poate fi și obositor uneori, că ajungem să ne dorim să mai stăm și pe-acasă la un moment dat.

Dintre mine și Andrei, eu scriu mai mult, poate și pentru că am terminat un profil uman. Andrei se ocupă de partea tehnică a site-ului și de organizarea propriu-zisă a excursiilor: traseul pe GPS, cazare, zboruri. Eu sunt mai mult cu dorința de a călători, „sufăr” de dromomanie, cum zice Andrei, și nu prea pot sta locului. Oriunde mă duc, găsesc eu ceva de vizitat. Până și la bunici, am redescoperit un conac și am mers pe biciclete până într-un sat vecin să vedem ruinele Curții Domnești și Biserica Brâncoveni.

cascada bigar povesti calatoare