joi, 29 noiembrie 2012

Monumentul CEPEI, unic in lume!

Nu am călătorit în toate țările din lumea asta ca să confirm că nu mai există în altă parte așa ceva, dar parcă numai românii ar fi capabili de o asemenea trăsnaie! De fapt, e un lucru cât se poate de serios. Ceapa de Pericei este vestită în Ardeal, fiind, pare-se, cea mai bună din România! Eu n-am apucat s-o "testez", dar am încredere în judecata nașului meu, Nelu, care este consumator fidel și, uneori, străbate cei 40 de km între Jibou și Pericei, doar pentru a-și îmbogăți cămara cu prețioasa pradă. 

Așadar, dacă avem o așa mândrie în țară, de ce să n-o celebrăm ca atare?

Iată Monumentul Cepei!

monumentul cepei

marți, 27 noiembrie 2012

Si natura are VIPs: Parcul Natural Comana

Scriu aceste rânduri de pe o bancă din Parcul Lumea Copiilor. Un soare timid îmi trece prin păr și frunze palide își dau duhul, peste tot în jurul meu. Se simte că iarna mă așteaptă la colț, dar în loc să mă gândesc la zăpada pufoasă sau la brazii de Crăciun, gândul îmi zboară spre 8 septembrie 2012, când am redescoperit Parcul Natural Comana. Sigur nu e coincidență că tocmai la acest episod din cufărul cu amintiri mă gândesc,  deoarece recunosc că aș avea nevoie de o pătură, măcar să mă amăgesc că mi-e la fel de cald ca acum mai bine de 2 luni.

pod parcul natural comana

luni, 26 noiembrie 2012

BREAKING NEWS: S-a format un nou lac vulcanic!

După ce m-am delectat cu spectacolul zeităților selenare ieșite la pozat, așa cum am povestit în articolul anterior, m-am grăbit spre celelalte Pâcle, sperând ca soarelui să-i fie milă de mine și să mai aștepte câteva minute până să se ducă la culcare. Soarele a fost, într-adevăr, amabil, dar și Vulcanii Noroioși de la Pâclele mari au fost cele mai primitoare gazde, întâmpinându-mă cu o surpriză de proporții, care i-ar putea "fura" mulți turiști celebrului lac Sfânta Ana.

vulcanii noroiosi paclele mari

duminică, 25 noiembrie 2012

Inger si demon, la Vulcanii Noroiosi

În aceeași zi în care am poposit la Mănăstirea Snagov (duminică, 18 noiembrie), am ajuns și la Vulcanii Noroioși. Nu era pentru prima dată când aterizam pe "Lună", dar era, totuși, o premieră. Niciodată nu mai prinsesem apusul în acest peisaj selenar și eram sigură că o să mă impresioneze. În plus, toamna avea să accentueze tonurile roșietice specifice asfințitului, așa că de-abia așteptam să mă "îmbăt" cu atâta culoare!

vulcanii noroiosi paclele mici

vineri, 23 noiembrie 2012

Manastirea Snagov: Alcatraz de Romania

În imediata apropiere a Bucureștiului, în mijlocul unui lac pitoresc, se afla, acum câteva secole, un lăcaș al supliciului. Aici erau închiși boierii, dar și pașoptiștii. Evadarea nu era în mintea nimănui, căci asemeni faimosului Alcatraz, amplasamentul închisorii o făcea, practic, impenetrabilă. Azi, acel loc îl mai ține prizonier doar pe cel mai faimos personaj istoric al României: Vlad Țepeș (pentru străini, Dracula). Asta e varianta oficială, care aduce încasări astronomice administratorilor lăcașului, azi o mănăstire cochetă, care se ia la întrecere în frumusețe cu lacul care o înconjoară. Pentru că adăpostește cel mai mare ansamblu mural care se mai păstrează într-o biserică din România (fresce din secolul XV), eu cred că a câștigat concursul în detrimentul Lacului Snagov.

turle manastirea snagov

miercuri, 21 noiembrie 2012

Toamna se vede mai bine in IOR

toamna parc cuza bucuresti
Toamna se numără bobocii, dar și tablourile naturale pictate în culori suave. Bucureștiul nu se poate compara cu orășelele medievale în privința peisajelor romantice, creionate de anotimpul vișiniu, dar nici nu mă face de rușine:P: are așii săi din mânecă - parcurile.

În Chinta Royală, pe lângă Cișmigiu, Herăstrău, Carol și Titanii, trebuie să includ și Parcul Alexandru Ioan Cuza. Este fratele mai mic al Herăstrăului, fiind al doilea parc ca suprafață din Capitală (cu tot cu lac - 85 ha). Și, după părerea mea, toamna nu și-ar fi putut găsi un loc mai bun unde să se pună în evidență. Fosta denumire a parcului este IOR - Întreprinderea Optică Română -, așa că, cine nu-și dă seama cât de fain este anotimpul ăsta, nu trebuie să-și pună ochelari. Trebuie doar să vină în parcul din sectorul 3 și se va convinge!

toamna parc cuza bucuresti

marți, 20 noiembrie 2012

Noi iubim Baile Herculane! (guest-post)

Ilie Rădoi este un român norocos. S-a născut în cea mai frumoasă stațiune din România (cândva, chiar din Europa) și, după o escală de 7 ani în cel mai frumos oraș din țară, s-a întors pe meleagurile lui Hercules, pentru a le readuce strălucirea de altădată și turiștii care le-au uitat. De 3 luni, lucrează la Primăria din Băile Herculane și promovarea turistică a urbei este noul său crez. Un prim pas spre îndeplinirea nobilului său țel a fost deja realizat, acum două săptămâni, când a organizat workshop-ul de fotografie "Țara lui Hercules".



Timp de 3 zile, de vineri până duminică, 12 bănățeni pasionați de natură, cultură, dar mai ales de puteri herculeene, au explorat, în lung și-n lat, patria guvernată de cel mai cunoscut erou grec și scăldată de apele preafrumoasei Cerna. 2000 de fotografii au "răpit" momente de mare splendoare din ținutul așa de depărtat de București, dar numai 20-30 vor fi mândrele ambasadoare ale ștrașnicului Hercules, în cadrul expozițiilor vernisate la Timișoara, Craiova și, evident, Băile Herculane.

Dau cuvântul românului nostru norocos, căci eu am vorbit destul. Recunosc, nu mă pot abține când vine vorba de stațiunea mea preferată. Sunt îndrăgostită lulea și, probabil, o iubesc la fel de mult ca Ilie. Dar ne spune el mai bine cât de mult apreciază Herculanele:

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

DE NERATAT: Pestera cu Cristale din Mina Farcu

Știu că o să par sărită de pe fix, dar trebuie s-o spun. Nu mă pot abține! Noi, românii, suntem tare norocoși. Nu trebuie să plecăm din țară ca să vedem locuri faine, pentru care străinii ar da bani buni ca să reușească să le viziteze. Suntem însă inconștienți de potențialul acelor locuri și uneori îmi vine să mă bat pe mine că nu le promovăm așa cum ar merita. 

Nu de alta, dar azi îți prezint o peșteră unică în Europa de care sunt aproape sigură că n-ai auzit. Ca să nu mai zic că, în lume, nu mai există decât UNA SINGURĂ amenajată turistic, tocmai în Africa de Sud. 

Și noi tot cu Peștera Urșilor sau Muierii ne lăudăm?

pestera cu cristale

miercuri, 14 noiembrie 2012

Romania va fi mai frumoasa pe 1 Decembrie!

Până azi, mi se părea că uneori exagerez când încerc să văd în țara noastră mai mult lucrurile bune, cele care ar trebui să ne definească și să ne facă mândri de propria naționalitate. Dar astăzi am descoperit că există români și mai optimiști, și mai visători, și mai iubitori de țară decât mine. Sunt zeci de copii, cu vârste între 6 și 14 ani, elevi ai școlilor noastre, care au văzut în România gimnaste de calibru mondial, opere de artă vestite în toată lumea și meșteșuguri de care mulți, pe nedrept, am uitat.

luni, 12 noiembrie 2012

Parcul Titanii: La pas cu Eminescu

În sectorul 3, "îmbrățișat" de străzile Burdujeni, Prisaca Dornei și Bulevardul Nicolae Grigorescu, trăiește un parc mititel, de cartier. Prichindelul are, însă, marea onoare de a fi gazdă, în fiecare zi, câtorva mari personalități, de la Eminescu la Caragiale sau de la Blaga la Ion Minulescu. 

Și deși locuiește într-o capitală europeană, el nu se află pe lista obiectivelor "de vizitat" din București, fiind eclipsat de frații săi mai mari: Herăstrăul sau Cișmigiul. Nici în cartier nu e prea faimos, căci în imediata apropiere se găsește un parc imens și, se știe, românului îi plac lucrurile mari. Cât mai mari.

Și totuși, eu sunt invidioasă că nu e vecinul meu.

toamna parc titanii

vineri, 9 noiembrie 2012

I ♥ Parcul din Baile Felix!

alee lacul cu nuferi baile felix seara
Dacă m-ar fi chemat Gabriela sau Mihaela, ieri m-aș fi urcat în primul tren cu destinația Băile Felix.

Din fericire pentru bugetul meu mereu neîndestulător, mă numesc doar Anda, așa că ieri am rămas în București. Dar aș fi optat pentru sărbătorirea onomasticii tocmai la vreo 600 km distanță de Capitală, pentru că acolo sălășluiește o preafrumoasă biserică din lemn care poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril.

Și, câțiva pași mai departe, m-ar fi așteptat un imens buchet de lotuși roz, așa cum am mai văzut în Parcul Circului.

Ah, ce mi-ar mai fi plăcut!

miercuri, 7 noiembrie 2012

Baile Govora, in stand-by

centru baile govora
Din păcate, așa cum spuneam și pe 17 octombrie, despre Băile Govora nu pot spune prea multe. 

Mai vizitasem stațiunea o singură dată, când nici n-am poposit bine că am și plecat mai departe, și tot ce-mi mai aduceam aminte erau câteva clădiri frumoase, care cu un pic de zvâc de vopsea și un cui nou prins la subțioare, ar fi redevenit bijuterii arhitecturale. 

Am revenit în infotripul balnear "Să redescoperim România" și în loc să mă bucur la maximum de a doua stațiune din Europa pentru probleme respiratorii, am găsit-o în plin proces de renovare. Pe de o parte, este foarte bine - în curând, mă voi putea întoarce și sigur va urma o poveste frumoasă de spus mai departe -, dar pe de altă parte, mi-a fost ciudă - eram acolo și nu puteam să mă bucur de tot ce avea de oferit. Și, totuși, ceva-ceva tot am văzut:D

Cel mai bogat sat din Ardeal are una dintre cele mai frumoase biserici

biserica ditrau 2007
Județul Harghita este mândrul posesor al unei localități cu care țara noastră ar trebui să se mândrească. Nu știu prea multe așezări din România care să fii dat numele unui minereu foarte rar în lume și care, pe deasupra, să adăpostească două bijuterii de lăcașuri de cult, una dintre ele fascinându-mă din 2007 încoace, de când am zărit-o prima dată.

Vorbesc despre DITRĂU (Ditro, în maghiară), o comună situată la 13 km de Gheorgheni (prin care treci ca să ajungi la Lacu Roșu și Cheile Bicazului) și la 23 km de Toplița, fiind străbătută de DN 12, un drum în stare foarte bună la data la care l-am străbătut ultima oară, pe 19 august 2012, în cea de-a doua zi din vacanța de 9 zile.

Prima dată, am fost în Ditrău acum 5 ani, pe 10 aprilie. Vremea era cam posomorâtă și nu mi-am dat seama atunci că ea a fost aliata Bisericii Romano-Catolice mari (există și una mai mică și mai veche) ca să mă impresioneze într-atât de tare încât să n-o uit nici în 2012. Sau poate nu a fost vremea de vină, ci Biserica PreaSfântă Inimă a lui Iisus chiar este prea frumoasă, așa că nu am avut încotro și a fost musai s-o iubesc! 

luni, 5 noiembrie 2012

Cum sa fii la bord, la propriu!

Astăzi îți propun să urci la bord. "Cum? Nu mă îmbarcam deja de fiecare dată când accesam acest blog?", m-ai putea întreba. "Ba da", ți-aș răspunde, "dar azi vom fi, la propriu, la bord. Într-un avion, fără să părăsim pământul românesc!". Stewardesa va fi la datorie, vremea va fi mereu bună, așa că turbulențe nu ne vor deranja niciodată, iar meniul va fi pentru toate buzunarele. Toți pasagerii, fără excepție, se vor simți ca la business class și toți vor avea cel mai bun loc din avion. Pare imposibil? Ei bine, în România, totul e posibil!

Hai la bord în Buziaș!

avion buzias

duminică, 4 noiembrie 2012

Piatra Singuratica: Recompensa unui drum chinuitor

În vacanța de 9 zile pe care am petrecut-o prin România (unde altundeva?:D), nu ne-am putut abține să nu urcăm pe un munte. Oricare, cât de mic, dar frumos să fie (nu că ar fi vreun munte care să nu ne placă:P)! Și cum demult visam la un loc extrem de frumos de care aflasem întâmplător și știind că până la el urcarea ține cam o oră, 1h și 30', ne-am zis că pe 19 august 2012 e ocazia perfectă să ajungem acolo.

Cum se întâmplă de obicei, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de pe munte. Traseul a fost mult mai greu decât ne așteptam, căldura a fost mult mai greu de suportat decât anticipasem, dar și peisajul a fost mult, mult mai frumos ca-n poze.

Înainte de a porni la povestit, îți arăt doar o poză. Dacă ți se pare îndeajuns de fain locul, citește mai departe.  Dacă nu... ei bine, nu cred că există cineva căruia să nu-i placă PIATRA SINGURATICĂ!

cabana piatra singuratica hasmasul mare

joi, 1 noiembrie 2012

La pas prin hotelurile din Baile Olanesti

Din 1760, când pe moșia lui Toma Olănescu s-au descoperit "Izvoarele de aur", multă apă terapeutică a curs și mulți s-au tratat de boli digestive, renal-urinare, de ficat, metabolice, dermatologice, alergice, endocrine sau ale căilor biliare.

La Băile Olănești, sănătatea este prioritară și asta se vede de la sistemul modern de intrare în incintele amenajate pentru buna servire a izvoarelor până la hotelurile decente și, pe alocuri, chiar peste medie.

Dacă îți surâde ideea unei vacanțe liniștite, la poalele Munților Căpățânii, nu te pot lăsa să pleci nepregătit/ă - poți știi chiar de azi unde te vei caza mâine. Accesul în stațiunea vâlceană este permis și celor sănătoși, care iubesc natura și vor să descopere un colț de Românie mai puțin frecventat.