Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

sâmbătă, 15 septembrie 2012

Din nou, la Gostinari

După 3 luni, am revenit în "locul preferat al morții". Nu știu cum am reușit performanța de a nimeri fix aici, unde îmi trec fiori pe șira spinării doar auzind de "Gostinari", dar iată-mă sâmbăta trecută, pe 8 septembrie, la biserica-ruină-schit-cimitir. De data asta, am zăbovit mai mult și, deci, am făcut mai multe poze. Am reușit să rezist mai mult, pentru că spre deosebire de vizita anterioară, am ajuns la amiază, într-o zi cu muuult soare, căruia îi mulțumesc că a mai atenuat din macabrul locului. De asemenea, biserica era acum închisă cu un ditamai lăcatul și am zărit că podeaua fusese măturată și curățată de hoiturile atât de preferate de corbi. Oare articolul meu a generat această schimbare?

ruina gostinari

Nu știu răspunsul la întrebare, dar rezultatul a determinat ca în jurul Gostinariului să se învârte mai puțini corbi și până la o eventuală renovare, biserica este mai protejată astfel. Băștinașii aveau altă treabă acum, fiind toți strânși pe drumul principal, unde cu câteva minute înainte se petrecuse un accident. Nu cunosc detalii. La ruină, doar doi copii rromi stăteau pe gardul de lângă un mormânt, dar când m-au văzut, au plecat. Cred că le era mai teamă de vii decât de morți!

Acum știam la ce să mă aștept, dar tot mi-a stat inima în loc când am dat un ocol bisericii, m-am afundat printre buruieni și era să calc o cruce abandonată. Apoi am mai colindat puțin ca să remarc un act de profanare. O cruce de marmură cu portretul unui cuplu, unde chipul bărbatului era cioplit în așa fel încât nimeni să nu-l recunoască. Se simțea furia puternică a agresorului! Oare cu ce greșise domnul din imagine ca să i se fure o viață de apoi liniștită? M-am cutremurat și, totuși, fotografiile n-au ieșit prea mișcate:D Așa că te las în compania lor, pentru că ele sunt, poate, mai pricepute ca mine să te reintroducă în atmosfera locului. Mai am doar două lucruri de menționat față de ce am povestit data trecută

1 - nu există placă de intrare în Gostinari venind dinspre București, dar este placă de ieșire. Așa că, dacă vrei să fii sigur/ă că ai ajuns în comună, întoarce-te să privești panoul de pe celălalt sens de mers. 

2 - dacă nimerești la o intersecție din Dobreni, unde vezi indicatorul spre București (20 km) și Vidra, urmează-l! Recomand, cu încredere, să ai un gps la îndemână sau să tot întrebi localnicii cum se ajunge în Gostinari. Pe bornele kilometrice nu e nicio informație, sunt multe străduțe și poți foarte ușor să treci de Gostinari fără să-ți dai seama! Pentru indicații mai complete, citește prima poveste.

Și acum, gata cu vorba, să lăsăm fotografiile să-și facă treaba:

soare la gostinari


biserica ruina gostinari biserica ruina gostinari biserica ruina gostinari
casa gostinari cimitir gostinari cimitir gostinari
cimitir gostinari coloane ionice la gostinari copac pe biserica gostinari
corb gostinari cruce cazuta gostinari detaliu gostinari
floare la gostinari floare la gostinari floare la gostinari
floare la gostinari interior biserica ruina gostinari lacat biserica ruina gostinari
matura gostinari nebunele gostinari pictura biserica gostinari
pridvor biserica ruina gostinari ruina gostinari ruina gostinari

ruina gostinari

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca nu ratezi nicio poveste. E simplu, gratuit si rapid - vezi AICI

5 comentarii:

  1. Ce ma bucur ca s-a schimbat ceva...sper sa mai urmeze si alte lucruri bune!

    RăspundețiȘtergere
  2. nu vreau sa sune macabru.. dar dupa umila mea parere ruina aceea a fost foarte frumoasa ( inca mai pastreaza o frumusete prin detaliile arhitecturii - coloane, cupola). Pozele realizate de tine sunt foarte faine si graitoare.. adica pe mine una m-au facut sa imi placa locul ( macabru el cum o fi).. adica... acolo a adormit o istorie :). Sper sa ajung sa vad si eu pe viu ruina bisericii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Si mie-mi place foarte mult, chiar daca ma cam sperie:)) Ma bucur ca ti-au placut pozele, m-am straduit sa redau macar un pic din atmosfera Gostinariului. Iti doresc mult succes ca sa ajungi s-o vezi si tu. Dar, te rog, sa mergi insotita. E mai bine;)

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte faine si expresive fotografiile...chiar daca este un loc putin macabru...Si mie mi-ar place sa ajung odata sa o vad.

    RăspundețiȘtergere
  5. Interesant articolul si multe poze frumoase. Multumim !

    RăspundețiȘtergere