Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

marți, 18 septembrie 2012

Castelul din povesti: ARCALIA (my favourite)

Nici Peleșul, nici Branul, nici măcar Corvineștii nu au reușit să mă impresioneze la fel de mult ca acest castel de care nu a auzit aproape nimeni. E și la "capătul Pământului", în raport cu Bucureștiul, l-am văzut doar de două ori, dar pur și simplu îl iubesc!

Pentru mine, e o imensă turtă dulce și cum îmi plac dulciurile (prea mult, îndrăznesc să recunosc:D), nu m-aș sătura niciodată să-l savurez. 

Dragă cititorule, îmi face mare plăcere să-ți prezint CASTELUL din ARCALIA!

castel arcalia

Dacă ești deja un călător fidel la bordul celor mai frumoase povești despre România și pe Facebook, atunci știai de pe 20 august, cât de mult apreciez Arcalia. Atunci scriam un fel de teaser la povestea de azi și suna așa: "Nu-i așa că e un candidat serios la titlul de <<CEL MAI FRUMOS CASTEL din ROMÂNIA>>? Doamnelor și domnilor, domnișoarelor și flăcăilor, aceasta e bijuteria din Arcalia. Și costă doar 2 lei să faceți cunoștință, inclusiv lunea, când toate muzeele sunt închise. Povestea, în curând".

Ei bine, a venit momentul să mă țin de promisiune, deci să purcedem...

Am făcut cunoștință cu minunăția asta acum 5 ani. Întâmplător, zărisem castelul pe internet, într-o fotografie, și a fost dragoste la prima vedere. Evident, n-am avut stare până am ajuns la el. Dorința mi s-a îndeplinit pe 8 ianuarie 2007, când, pentru doar 1 leu, am putut să "stăm de vorbă". Nu știu dacă l-am cucerit, dar sigur eu m-am îndrăgostit pe vecie de turnulețele bucălate, de pereții-obraji ușor palizi, dar seducători, de ferestrele-ochi răpitoare.

castelul arcalia iarna

castelul arcalia iarna

Anul acesta, pe 20 august, n-am mai rezistat dorului care mă măcina din 2007 încoace, așa că m-am întors. De data asta, bruma de zăpadă care-l accesoriza când l-am cunoscut dispăruse, iar acum turnulețele erau machiate strident, grație tușului puternic aplicat de soare. Aici a fost unul dintre puținele locuri unde m-am bucurat că mă bate soarele-n cap, pentru că îi conferea, în același timp, o strălucire incredibilă iubitului meu castel.

Acum o lună, 1 leu nu a mai fost de-ajuns ca să-l salut. Am scos din buzunar 2 lei, dar, sincer, aș fi dat aproape oricât ca să-mi potolesc dorul. 

Și chiar dacă sunt îndrăgostită, am judecat cu mintea limpede și înainte de a porni la drum tocmai în județul Bistrița-Năsăud, am cules informații, căci mă temeam că accesul ar putea fi, acum, interzis. În 5 ani de zile, multe se pot întâmpla, chiar și ferecarea unei comori, departe de fanul ei nr. 1. Am aflat, din "Adevărul", că din februarie, anul acesta, castelul a trecut din mâinile și supravegherea Centrului Regional al Francofoniei, care aparține de Universitatea Babeș-Bolyai, în subordinea Consiliului Județean. Încă un motiv să-mi fac griji că dorul meu s-ar putea accentua.

Alo, alo... de 6x

Așadar, ce mă gândesc? Să dau telefon undeva și să aflu dacă nu bat atâta drum degeaba. Ușor de zis, greu de făcut. Bine, acțiunea de a telefona nu e grea, dar să afli informația dorită s-a dovedit o muncă dificilă.

Am început cu un search pe Google. Clasic, știu. Am căutat "castel Arcalia". Nu am găsit date de contact. Am făcut o nouă căutare, de data asta combinând cuvinte cheie în legătură cu foștii administratori, cei de la universitatea din Cluj-Napoca. M-am gândit că pe site-ul instituției trebuie să găsesc vreo referire și poate cineva de acolo mă poate direcționa spre "noii stăpâni", dacă nu reușeam să aflu din prima ce mă interesa.

Pe această pagină dau de mai multe date de contact, unele grupate sub titlul "Centrul Arcalia", altele la "persoană de contact". Logic, apelez la cea de-a doua variantă. Erau două numere de fix. La primul, sună, apoi pare că s-a ridicat receptorul, dar nu se auzea nimic. Încerc la cel de-al doilea. Îmi răspunde un bărbat, îl întreb dacă se poate vizita domeniul castelului (în interior nu se putea nici în 2007, oricum nu a mai rămas nimic, castelul fiind cândva chiar un magazin sătesc!) și-mi dau seama că este încurcat. Probabil, am vorbit prea repede și interlocutorul părea ungur. Dar e amabil și-mi spune că-mi dă pe altcineva la telefon. O doamnă. Cu care încerc să mă înțeleg (era  româncă), dar nu reușesc. Ea îmi spune că dânsa stă undeva spre Piatra-Fântânele?!. Ok, foarte bine, dar nu știti de castel? V-am găsit numărul de telefon (îi zic unde), castelul e în satul Arcalia, comuna Șieu-Măgheruș, bla-bla-bla... Ea nu știa nimic, dar se oferă să se uite în cartea de telefoane a județului ca să-mi găsească vreun număr de telefon. Stabilim s-o sun peste 10 minute.

Între timp, sun la un număr din grupul celălalt. Sunasem, de fapt, la secretariatul universității, de unde mi se dă același număr de telefon la care deja o găsisem pe "doamna încurcă-lume". Când a trecut răgazul stabilit, sun, dau de același bărbat, aștept, vine la receptor doamna, care-mi spune că nu găsește niciun castel în cartea de telefoane!? Mda... Atunci îmi trece o idee prin căpățână! O întreb pe femeia de la telefon ce părere are dacă sun la primăria comunei Șieu-Măgheruș. O să pot afla de acolo dacă pot vizita domeniul sau nu? Pare încântată de soluția mea și mă încurajează să sun. Nu-mi dă vreun număr. Caut pe Google. Îl găsesc repede.

La primărie, îmi răspunde o doamnă foarte amabilă, care-mi spune că un coleg tocmai a plecat de la sau spre Arcalia, nu mai țin minte, și l-ar fi întrebat pe el, dar crede că se poate vizita, dar doar domeniul. Cum știam. Îi spun că voi veni tocmai din București și vreau să știu sigur. Am mai fost, dar acum 5 ani și nu vreau să ajung acolo, să fie poarta închisă sau să nu mă lase paznicul să intru (țineam minte că în 2007 era un paznic). Atunci îmi dă cea mai bună veste: "vă dau numărul de telefon al administratorei". Iupiii. Îl notez și sun, după ce îi mulțumesc. Dau de o doamnă și mai amabilă (Beti Mihuț o cheamă*), care-mi spune că-l pot vizita fără probleme (într-un fel, deja îmi făceam griji, îmi aduceam aminte de Buftea), chiar și lunea, că practic nu e muzeu și pot veni, în principiu, la orice oră. Nu mai aveam nevoie de nimic, visam deja la momentul în care mă voi reîntâlni cu my favourite castle!

Am ajuns chiar lunea. Singurii turiștii eram eu cu Ionuț. Când am pătruns pe aleea răcoroasă care duce spre castel, am fost bucuroasă că am scăpat de infernala căldură din mașină.

alee spre castelul arcalia

Dar, imediat, ne-au atacat niște găini. Furia din ochii lor se poate vedea în poza următoare. Presupun că nu sunt obișnuite cu turiștii. Mulți oricum nu trec pe aici, din păcate. 

gaina la castelul arcalia

Când am scăpat de "micile ninja", un lătrat fioros ne-a atenționat că, dacă nu suntem cuminți, are cineva ac de cojocul nostru! Un câine negru, nu foarte mare, se postase în fața porții și nu ne slăbea din ochi. Totuși, dădea din coadă. Ne-a îngăduit să pătrundem pe domeniul mare de 16 ha și eu m-am repezit direct în dreapta, spre castel. Vaiiiii... ce frumosssssss a rămassssss!!!

Din contemplare mă întrerupe o doamnă, căreia îi plătim cu bani ficși (nu avea să ne dea rest la 10 lei - de unde, dacă nu vin turiști?), ne dă biletele (ce urâte sunt în comparație cu ce vezi!) și apoi o zgubește lângă doi bărbați, undeva la umbră și ne lasă "să ne facem de cap". 

bilet intrare castel arcalia

Am început să pozez castelul din toate părțile (de oriunde l-ai privi te fascinează!), apoi m-am concentrat asupra florilor (splendide și ele!) și ne-am plimbat puțin prin parcul dendrologic care înconjoară castelul. Ar fi trebuit să admirăm aproximativ 200 de specii de plante aduse din întreaga lume, dar cum nu ne pricepem la botanică și nici prea mult timp de explorat nu aveam (ne aștepta Grădina Zmeilor), am preferat să aloc mai mult timp contemplării... ai ghicit... castelului, al cărui ultim proprietar a fost Bethlen Balazs.

turnuri castel arcalia trandafiri la castelul arcalia trandafir la castelul arcalia terasa la castelul arcalia intrare castelul arcalia flori la castelul arcalia
floare la castelul arcalia floare la castelul arcalia detaliu castel arcalia castel arcalia castel arcalia castel arcalia
castel arcalia vedere laterala castel arcalia vedere laterala castel arcalia vedere laterala caine la castelul arcalia anda si ionut castelul arcalia

Cum ajungi?

Simplu, spre deosebire de alte obiective turistice din țara noastră. Ai două variante.

1 - Fie ajungi în Sărățel, pe DN 15A, unde faci stânga pe DJ 172G, chiar în dreptul indicatorului spre castel. După aproximativ 6 km, nimerești fix în poarta domeniului. O să-ți dai seama care e, pentru că este așezată într-o curbă mare, vis-a-vis de o biserică și, pe deasupra copacilor, se văd turnurile castelului.

2 - Fie vii din Chiraleș, de pe DJ 151, și faci dreapta tot în dreptul unui indicator spre castel. De aici, ai 4,5 km. Vezi să nu ratezi poarta. E chiar acolo unde drumul principal cotește spre stânga și o uliță se desprinde înainte.

Localizarea exactă o găsești în secțiunea "Locația", din josul poveștii.


*dacă vrei să vizitezi și tu parcul dendrologic din Arcalia și castelul (din exterior) și vrei să te asiguri că totul e în regulă, îți dau cu mare drag numărul de telefon al administratorului, dar nu vreau să-l fac public pe blog. Cu un e-mail către mine, se rezolvă!


Acest obiectiv este doar unul dintre locurile fascinante pe care le-am vizitat în perioada 18-26 august 2012. Vrei să le vezi și pe celelalte? 
Hop direct în vacanță!
__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe Facebook. Sau asigura-te ca nu ratezi nicio poveste. E simplu, gratuit si rapid - vezi AICI

66 de comentarii:

  1. Foarte frumos castelul!! Pacat ca nu este vizitat de turisti.
    Cate telefoane si explicatii pentru a obtine un raspuns, dar a meritat.

    RăspundețiȘtergere
  2. hahaha... haios articolul! sigur castelul s-a simtit magulit de atata atentie si probabil o fi banuit si efortul.. iar poza cu gaina e mortala!

    RăspundețiȘtergere
  3. @coco: ma bucur ca ti-a placut articolul si...gaina. Care pe mine m-a cam speriat:D, dar nu intr-atat incat sa nu reusesc sa-i fac o poza. Si castelului sper sa-i fii placut ca e bagat in seama. Daca nu i-a placut, ma supar pe el si nu mai vin sa-l vad;))

    @hoinari: sigur a meritat, desi mi-am incarcat factura telefonica:P poate, prin aceasta poveste, mai multi oameni vor face cunostinta cu minunatul castel si o sa fie vizitat mai des

    @Cosmin: multumesc pentru apreciere

    RăspundețiȘtergere
  4. Uite inca o dovada ce inseamna dragostea: cate nu face omul cand este indragostit! Superb castelul, prima fotografie este incantatoare! De fapt, toate. Dar prima il arata in toata splendoarea lui. Frumos, frumos!

    RăspundețiȘtergere
  5. prima fotografie imi place si mie foarte mult, nu stiu cum am reusit s-o fac sa arate asa de bine. Acum astept multumiri de la castel, ca l-am pus intr-o lumina buna;))

    RăspundețiȘtergere
  6. Haide mai, cum sa transforme asemenea castel in magazin satesc :)))?! Numai in Romania se poate intampla asta. Este o bijuterie castelul, si vad ca este si restaurat; ar trebui transformat in muzeu nu numai exteriorul, ci si interiorul, ar putea fi redecorat, introdus in circuitul turistic si promovat. Turistii nu vin pentru ca nu se stie de el, dar la cum arata ar veni daca s-ar face mai multa publicitate cumva. Si s-ar catiga bani cu el. Pacat. E fain tare. Dca ajung prin zona nu o sa-l ratez ;)!

    RăspundețiȘtergere
  7. Varianta cu magazinul satesc e chiar fericita. Alte castele, conace, palate au fost transformate in grajduri! Castelul este restaurat, dar nu complet. Nu se observa in poze, dar pe alocuri este destul de scorojit. E dragostea oarba, dar asta nu m-am putut abtine sa nu observ! Neaparat sa nu-l ratezi, ca ma supar:D

    RăspundețiȘtergere
  8. E un castel frumos si un loc la fel de frumos ! Inteleg de ce iti place !

    RăspundețiȘtergere
  9. frumusetea asta e in Romania? hmmmm. asta ma face inca o data sa spun ca dpdv marketing turistic, tara asta nu face ce trebuie . noroc cu blogurile!

    RăspundețiȘtergere
  10. Seamana mult cu castelul Iuliei Hasdeu, exceptand cupolele si culoarea esterioara..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu m-am gandit niciodata la aceasta asemanare, dar ai dreptate. Probabil acesta este unul dintre motivele pentru care imi plac ambele foarte mult: http://www.hailabord.ro/2013/07/castelul-iulia-hasdeu-cel-mai-misterios-invidios-dracula.html

      Te mai astept la bord, oricand! :)

      Ștergere
  11. Dragi cititori,
    imi cer scuze pentru exprimarea mea.Trebuie sä vä informez de la inceput, cä din anul 1974 träiesc cu familia mea in Germania si nu prea am posibilitate sä converses in Limba römänä.
    4o de ani au trecut si cred cä este normal dupä atita timp sä uiti o limbä care am vorbit-o odatä
    perfect.Totusi mä bucur cä nu am uitat-o de tot, aceastä limbä frumoasä, melodicä care mä leagä cu locul de copilärie .Katharina este numele meu,-m-am näscut in Arcalia, am fost botezatä in
    frumoasa bisericä evanghelicä din Arcalia si acolo am si copilärit. Pentru mine este cel mai
    frumos loc pe acest pämint, satul Arcalia -Vise, Sperante Amitiri pe care nu mi le poate fura nimeni.
    De cite ori sint in Bistrita, mä trage din toatä inima la Arcalia,castelul,parcul cu aleele frumoase,
    mirosul de stejar,brad, carpen si mesteacän. Cunosc fiecare colt din acest parc,cunosc toate frumusetile care existä si imi amintesc de pomii de castan, mari bätrini si plini de mändrie.
    De asemene frumosul castel, pe care il am in pozele mele, si pe care nu pot sä-l uit.
    Am fost de atitea ori inoäuntru, ma-u impresionat sobele de teracotä tavanul cu stucaturile din gips.Si aici in fiecare camerä cunosc toate colturile. O prietenä din copiläria mea a locuit o perioadä cu familia in acest castel, si asa am avut norocul mare sä väd asa multe frumuseti.
    Amintiri din copiläri-as putea sä scriu un Roman, despre cele petrecute, intrebarea este cine o
    sä citeascä aceste frumoase povesti.Mä bucurä cä mai sint persoane care au pläcere si interese pentru acest castel superb.Am impresia cä acest castel vrea sä ne povesteascä de istoria lui
    bogatä, de proprietarii lui inainte de 1947, oameni amabili credinciosi, harnici si cinstiti.Eu cunosc si soarta acestori grofi, care au fost desmosteniti si au träit dupä 1947 in Tirgu-Mures in conditii
    särace. Cänd prin anii 196o tänära grofoaie Ella, a avut voie sä-si vadä dupä atita timp castelul si parcul, a cäzut in genunchi inaintea portii castelului si a multumit lui D-zeu cä mai poate sä vadä odatä locul ei de nastere.Ce ingrozitor, ce batjocurä,ce inseläciune si ce päcat pentru aceastä
    familie de care nici o persoanä din Arcalia nu ar fi putut spune ceva de räu. Intr-o noapte au
    trebuit sä-si päräseascä vatra, numai cu cu aveau pe ei, si intru-n loc unde nu cunostea-u pe nimeni. Asa au träit ani de zile cu speranta cä odatä,vor sä se intoarcä din nou acasä.
    La nici unul din familie nu i s-a implinit aceastä dorintä, .Noroc au avut numai cei morti din familie
    care sint ingropati sub pädure in trei morminte. Unul din aceste morminte este mormintul fiului
    lui grofoaia Ella, care s-a inecat in räul Sieu si a murit la virsta de 15 ani. Stiu foarte multe despre
    aceastä familie, pe Ella am cunoscut-o personal. Dupä 196o cind venea la Arcalia sä-si vadä
    locul de nastere, venea intotdeauna si pe la bunica mea, vorbeau in limba Germanä si-si povesteau necazurile. Relatii bune a avut Ella si cu fosta ei bucätäreasä-Doamna
    Anisca-care avea casa in parc si la care a si inoptat.Sufletul meu este asa de usurat, mult timp m-am luptat cu gindul sä scriu aceste amintiri s-au sä nu le scriu.Ar fi foarte informativ pentru cei care
    se intereseazä pentru acest castel, pentru asa o bijuterie, sä se ocupe si cu istoria acestei
    perle, de asemenea si cu istoria propriterilor. De la bunica mea stiu cä sora mare a lui Ella a
    fost cäsätoritä in Ungaria, si cä un frate de al ei si o cumnatä au fost si au träit cu Ella in Tirgu-
    Mures.Sper din toatä inima cä v-am fäcut cit de putin curiosi si am trezit interesul vostru pentru
    cercetäri in aceastä direktie. Citiva ani a fost si tabärä de copii peste vacantele de varä.Si aceastä perioadä a fost foarte frumoasä, deoarece ca cetäteni din Arcalia aveam voie la 23. August sä
    ne uitäm la programele organisate de pionierii din aceastä tabärä.
    Curiosi????Dacä da, atunci din partea mea mult succes tuturor!!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Katharina pt "explozia" de amintiri scrise aici.Cel putin...la mine a ajuns, cred , la fel cum au curs din inima ta,...ca un rau dupa o ploaie torentiala.Nici n-am simtit cand s-a terminat articolul si inca as mai fi citit.Personal...ma fascineaza castelele, chiar daca am crescut printre "ciulinii Baraganului"..in campie si seceta!!!Daca voi ajunge vreodata si la acest castel am sa printez articolul tau si-l voi lasa acolo, poate...in vreo carte de impresii.Am tinut sa-ti scriu...si pt faptul ca nu ti-ai uitat limba, scrii mai corect romaneste decat multi romani traiti aici . Numai bine iti doresc si...nu uita sa ne iubesti ;)

      Ștergere
    2. Iubesc mult de tot locul unde m-am näscut, Arcalia, cu toate frumesetele lui.
      Iubesc toti prietenii si prietenele mele din copilärie,toti de nationalitate romänä
      si din Arcalia. Cu multe prietene mai am si acum legäturä si corespondäm din cänd in cänd, mai ales de särbätori.Sänt foarte mändrä cä m-am näscut in
      Romania,in Satul Arcalia. Am avut numai avantaje positive si aici in Germania
      unde träiesc in momentul der fatä, stiind cultura, limba, obiceiurile si traditiile
      romänesti. Ar fi o trädare fatä de persoana mea, dacä nu v-as iubii, dacä as minte de unde vin, m-as mintii pe mine singurä.Este si meritul pärintilor mei
      care m-au invätat sä mä prezint asa cum sunt, si sä nu uit niciodatä de unde
      vin si din cänd in cänd sä mä uit inapoi sä nu uit de unde am plecat.
      Si cuilinii Bäräganului imi sänt cunoscuti, am fost de multe ori cu motocicleta sau masina la Mamaia,Constanta sau Techirgiol.Jubesc Romania, jubesc
      amintirile mele .Vä imbrätisez pe toti mici si mari, bogati si säraci,tineri si bäträni,
      silueti sau grasi!!!!! Katharina

      Ștergere
    3. Stimată doamnă Katharina (născută Merci),
      Am fost impresionat până la lacrimi de dragostea şi de nostalgia pe care o arătaţi satului dvs. natal din România, de care aţi rămas legată sufleteşte, deşi aţi emigrat legal în Germania federală din anul 1974!... (După cum, impresionat am fost şi de bucureşteanca Anda, călătoare pasionată prin ţară şi promovatoare a frumuseţilor acesteia pe blogul "Hai la bord".)
      Sunt foarte îndurerat că oameni inculţi şi hrăpăreţi au jefuit, în anii de crudă amintire, interiorul Castelului Bethlen din satul Arcalia, comuna Şieu-Măgheruş, judeţul Bistriţa-Năsăud, rămânând numai sobele austriece (dar fără uşi?)... Deşi familia grofilor maghiari Bethlen a fost una dintre cele mai bogate din Transilvania (la concurenţă cu grofii Bathory), nu ştiu în ce măsură se mai poate găsi astăzi un patrimoniu (mobilier, tablouri, cărţi, draperii etc.) din fosta avere din Transilvania a Bethlenilor, astfel încât să se poată dota Castelul Bethlen din Arcalia cu piese autentice, şi, îndeplinindu-se exigenţele Legii muzeelor, acest castelul să poată fi declarat muzeu despre familia Bethlen - o astfel de operă ar fi posibilă numai sub patronajul Ministerului Culturii (şi ar necesita mult timp şi mulţi bani!). Dacă acest lucru nu va fi posibil, mai există posibilitatea de a se transforma acest castel într-un muzeu general al comunei Şieu-Măgheruş (istorie, etnografie, cultură), DAR PENTRU ASTA, AR TREBUI CA PRIMĂRIA ACESTEI COMUNE SĂ FIE FOARTE DESCHISĂ, DUPĂ CUM DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ BISTRIŢA-NĂSĂUD SĂ FIE FOARTE RECEPTIVĂ, IAR COMUNITATEA LOCALĂ SĂ FIE FOARTE ENTUZIASTĂ, FOARTE PERSEVERENTĂ ŞI PLINĂ DE INIŢIATIVĂ, FOLOSIND LA MAXIMUM RELAŢIA CU SAŞII CARE AU EMIGRAT ÎN GERMANIA ŞI CU URMAŞII ACESTORA, DACĂ ACEŞTIA MAI VORBESC ROMÂNEŞTE ŞI SE MAI SIMT LEGAŢI PRIN CEVA DE MELEAGURILE BISTRIŢENE!... Mi-ar plăcea să constat că, parafrazându-l pe cronicarul moldovean, pot spune cu satisfacţie: "Nasc şi la Şieu-Măgheruş oameni!".
      Cu deosebită stimă,
      Mircea MONU (Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, născut în Topraisar, judeţul Constanţa, cu facultatea urmată la Iaşi, cu repartiţie guvernamentală în Bucureşti şi devenit, prin căsătorie, oltean de... rangul II)

      Ștergere
    4. Din Wikipedia aflu că în comuna dvs. natală mai există şi Castelul "Rákóczi" din satul Şieu-Măgheruş. Nici Anda, nici dvs. nu aţi amintit despre el! Ce ne-aţi putea spune (nouă, cititorilor blogului) despre cestălalt castel şieu-măgheruşan?

      Ștergere
    5. Bine ai venit la bord, Mircea!

      Nu am amintit de acest castel, pentru că n-aveam habar de el. Este foarte posibil, însă, să fi trecut pe lângă el, să-l fi văzut, dar să nu mă impresioneze foarte tare. Sunt multe conace mici și, din păcate, în stare de ruină prin toată Transilvania, pe care le văd prin călătoriile prin România, case mai răsărite care îmi par conace, dar poate nici nu sunt, iar acesta cred că e și cazul acestui castel. L-am căutat și eu pe internet, l-am găsit menționat în diverse locuri, dar fără alte detalii sau poze. Din păcate, este posibil ca astăzi nici să nu mai fie în picioare sau să fie, dar să treci pe lângă el fără să-l remarci sau pur și simplu să-i constați existența și să treci mai departe către alte castele mai atrăgătoare și în stare mai bună :)

      Ștergere
    6. Mircea,iti multumesc mult de tot pentru aprecierile tale positive.Cum as putea sä uit unde am träit, unde am copilärit,unde am petrecut tineretea mea frumoasä.Din päcate am
      putin probleme cu exprimarea in limba romänä de asemenea cu ortografia.Despre castelul din Sieu Mägherus, nu stiu prea multe,promit in ori ce caz sä mä informez si sä aflu mai amänuntit despre existenta acestui castel.Important de väzut este si biserica de lemn din Arcalia. Este o bisericutä ca din
      povesti. Admir foarte mult cetätenii si romänii care träiesc in
      Arcalia. Au renovato si acum este ca o bijuterie, ceva deosebit si de mare valoare.Puteti fii mändri dragi Arcäleni pentru faptul cä nu ati läsat sä se facä praf sau sä ajungä de paraginä. De asemenea admir cetätenii din Arcalia, pentru faptul cä si biserica evanghelicä, care apartine acum credinciosilor romäni a fost complet renovatä, multä muncä, multe investitii si cheltuieli.Mä intelegeti acum de ce sufletul si gändurile mele zboarä cätre Arcalia.
      Katharina, din Germania doreste tuturor iubitorilor acestui blog si tuturor celor care aratä interes pentru satul Arcalia, pentru Castel si Biserica de lemn, de asemenea tuturor Arcälenilor - Un Cräciun minunat si Un An Nou 2o16 - plin de bucurie si multä sänätate.

      Ștergere
    7. Mircea,privind interesul täu, de fapt si interesul meu personal pentru castelul Rakoczi din Sieu-Mägherus,din päcate pänä in momentul de fatä nu am reusit sä aflu amänunte despre
      acest castel. Acest castel este in multe documente mentionat chiar si in unele documente istorice privind satul Sieu-Mägherus. Singura posibilitate pentru mine de a afla amänunte
      privind acest conac a fost un E-Mail cätre primäria satului
      Sieu-Mägherus, unde speram cä primesc räspuns. Cu toatä rugämintea mea pentru o informatie din partea primäriei, pänä
      in prezent nimeni nu mi-a dat nici un räspuns.Sänt foarte disperatä si de asemenea dezamägitä, nimeni nu aratä interes pentru explicarea unor intrebäri privind satul natal. Nu pot de loc sä-mi explic desinteresul unor oameni,care träiesc in lumea asta färä sä-si facä ginduri despre locul de nastere, despre satul natal si imprejurare. Ce päcat!Sper totusi cä cineva de la primärie o sä-mi dea räspuns la intrebarea mea
      privind castelul. Salutäri din Germania!!Katharina

      Ștergere
  12. Eu sunt din nou. Katharina din Germania.Am uitat ceva foarte important cea ce priveste desmostenirea grofilor din Arcalia. Dupä ce familia grofilor a fost exilatä, in aceasi noapte au venit
    din toate localitätile apropriate, Chirales, Sieu-Mägherus,Chintelnic si din Arcalia cärute cu cai si boi si au inceput sä fure tot ce se afla in castel. Mobilä,lenjerie,tablouri.
    Stiu de asemenea de la pärintii mei cä nopti intregi au furat ce au putut sä fure, nopti intregi
    a ars biblioteka si toarte cärtile din rafturi. La urmä au rämas numai peretii si harababurä in
    tot castelul. Ce nemernici!! Ce barbari!!Numai un analfabet este in stare de asa o ticälosie!
    Sä ardä o Bibliotecä de asa valoare! Multi arbori din parc care aveau mare valoare, si pe care groful le-a adus din sträinätate au fost iarnä de iarnä täiati si folositi ca lemn de foc.
    Ingrositor! Ce noroc cä au fost si oameni care au apreciat si ingrijit ce a mai rämas. Ce noroc cä
    statul romänesc a väzut importanta unelor lucruri si s-a interesat de acest minunat plin de istorie
    loc frumos din Arcalia.
    Trebuie sä multumim din toatä inima acestei familie pentru aceastä frumoasä mostenire.Imi doresc
    mie si tuturor mai mult interes pentru aceastä bijuterie, pentru istoria acestui castel minunat.
    De ce nu pretuim in viatä lucrurile imortante din incinta noasträ?
    Eu stiu de ce vorbesc. Amintirile mele pläcute, ce bine imi pare cä le mai am chiar dacä träiesc
    asa departe.Imi pare bine cä pärintii mei m-au invätat sä trec cu ochii deschisi prin viatä, sä
    väd sä registrez sä apreciez ce am mostenit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai venit la bord, Katharina!
      Cuvintele mele sunt prea infime pentru a-ti multumi pentru tot ce ne-ai povestit, pentru amintirile tale minunate.
      Cand mai ai ragaz, mai vino pe la bord, Romania mai are inca multe povesti de spus. Doar urechi si ochi sa le auda/vada ii trebuie :)

      Ștergere
  13. Dragä Anda,
    cu multä bucurie am citit räspunsul täu. De fapt asteptasem toatä säptämina si cu multä
    neräbdare dupä o stire privind castelul si povestile mele din Arcalia.Am väzut incä odatä toate
    pozele fäcute de tine dragä Anda, si cred cä gäina furioasä este un cocos-in ori ce caz egal ce
    este gäinä sau cocos este un exemplar foarte frumos si mindru. Dacä te-a atacat din partea dreaptä , inseamnä cä este proprietatea lui Badea Nelu-mai bine zis a lui Tärgovan Ion, pe care
    l-am intilnit in anul 2o11 cind am fost in visitä in Arcalia.Badea Nelu ne-a reparat incältämintea
    ghetele s-au pantofii cind eram copii. Rodica fiica lui mai mare a fost intr-o clasä cu mine la
    scoala din Arcalia. Eu sint de fapt sascä, din cauzä cä in Arcalia nu au fost multi copii de sasi,
    am frecventat scoala romänä. Mai tirziu am fäcut liceul, la Bistrita la sectia romänä.
    Prietenele mele au fost de fapt aproape toate romänce, numai cäsätoritä sint cu un sas.
    Tot de la pärintii mei am invätat sä respect fiecare persoanä indiferent de culoare, religie sau neam.Dupä aceastä devisä au träit si oamenii din Arcalia, altfel nu pot sä-mi explic cum
    ungurii, sasii si romänii au avut relatii asa normale impreunä.Cred cä si religia a avut o mare
    importantä.Citesc de multe ori si articole unde se pomenesc slugile grofului Bethlen.
    Cuvintul slugä, in relatie cu o persoanä,este pentru mine un cuvint injositor. Sigur au fost slugi, dar au fost tratati de familia grofului cu respect si au fost plätiti pentru munca lor.
    Un exemplu este Doamna Aniscä care a fost bucätäreasä la grofuil Bethlen.Sotul ei Domnul
    Arpad a fost de asemenea in administratie si ajutorul grofului. Aceastä familie a primit loc de casä,
    in parcul grofului, cäsuta eceasta existä si astäzi , acolo locuiesc rude a Doamnei Anisca.
    Vreau sä spun numai cä groful Bethlen nu a exploatat pe nimeni, fiecare a fost multumit cu
    lucrul si plata grofului. Groful la rändul lui nu a fäcut diferentä intre nationalitäti.
    Cine a vrut sä munceascä pentru el , a fost bine venit, tigan , romän ,sas sau ungur.
    Multi oameni au lucrat pentru el, in grädina de legume, grädina cu flori, in parc si la animale.
    Pentru astäzi cred cä ajunge, informatii destul de multe. Sper cä unele urechi s-au ochi
    aratä interes pentru aceste informatii. Data viitoare promit cä scriu mai mult despe castel si parc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Katharina,
      Multumesc inca o data ca ne incanti cu povestile tale dulci si ma bucur ca m-ai facut sa-mi schimb parerea despre grofi. Bunica mea era tot din Ardeal si parerea generala a ramas ca romanii erau sclavii grofilor. Pana la urma, oamenii aveau unde sa munceasca si cred ca multi si-ar dori astazi ca grofii sa se intoarca in zonele unde exista frumoase castele.

      Asteptam cu nerabdare sa ne mai povestesti despre Arcalia. La cat de draga imi era zona, acum imi este si mai si :)

      Ștergere
    2. Salut din depärtare toti prietenii castelului din Arcalia.Te salut si pe tine dragä
      Anda, te admir si apreciez mult de tot cu citä energie si elan te angajezi pentru
      monumentele istorice si peisajele frumoase din intreaga tarä.
      Respect pentru initiativa ta deosebitä. De fapt promisesem ultima datä sä scriu
      mai multe despre interiorul acestui castel minunat.Gändul meu este de fapt altul.
      Anda tu ai descris si ruta cum se ajunge la acest castel. Nu pot sä scriu despre
      aceastä minunatä bijuterie färä sä descriu si acest minunat sat care poartä
      numele ARCALIA si de care cred cä meritä sä-l descriu.Ruta de la Särätel.
      Imediat dupä ce päräsesti satul Särätel, se deschide un cämp luminos, drept in
      mijloc drumul care duce in satul Arcalia. Pe partea dreaptä a soselei cämpuri
      si räul Sieu.
      Pe partea stängä a drumului cämpuri si pädurea cu arbori bäträni, stejar si carpen. Räul Sieu pe partea dreaptä este in unele locuri adänc si periculos.
      Pe malul räului cresc salcii mari.
      In copiläria mea cämpurile erau semänate cu porumb, gräu, sfeclä de zahär si
      floarea soarelui. Imi amintesc cu drag de aceastä frumusete, de mirosul florilor
      din iarba de pe marginea soselei.Cind am fost in vizitä ultima datä in satul meu
      Arcalia, cämpurile erau pustii unde odatä crestea porumbul, floarea soarelui si
      gräul cresteau numai spini si scai.Dar inapoi la descrierea mea.Pädurea pe partea stängä, si riul Sieu pe partea dreaptä ne urmäresc pinä la intrarea in Arcalia. Pe partea stängä la intrarea in Arcalia, pädurea se depärteazä si la 5oo de metrii incepeau viile cu struguri deosebiti si renumiti.Vinurile din Arcalia se aflau in beciurile de la Viisoara. Din päcate si viile s-au nimicit.
      Ruta de la Chirales. Tot o rutä foarte deosebitä. Pe partea dreaptä a soselei cämpuri päduri iar pe partea stingä din nou cämpuri si riul Sieu.
      Mä intelegeti acum dacä spun cä satul Arcalia este geografic in cel mai frumos
      loc pe pämint- desigur pentru mine_.Iubesc acest sat din tot sufletul si inima mea.
      Sint mändrä cä m-am näscut in acest loc frumos si deosebit,unde oamenii
      au muncit din greu dar au stiut sä se respecte unul pe altul sasi, romäni,unguri
      si tigani au träit in pace si fericiti impreunä.







      Ștergere
    3. Multumesc pentru aprecieri si frumoasa descriere. Cine nu a fost pana acum in Arcalia, e obligat sa ajunga, clar! :)

      Ștergere
    4. Am putin timp si as vrea sä mai scriu despre castelul din Arcalia.
      Este primävarä si gändurile mele cälätoresc impreunä cu amintirile mele spre
      Arcalia si spre primäverile din copilärie. Katharina

      Ștergere
    5. Draga Katharina,

      Asteptam cu nerabdare sa ne mai impartasesti din amintirile tale :) Cred ca primaverile la Arcalia sunt divine!

      Ștergere
    6. Sper cä norocul nu mä päräseste si sint capabilä sä scriu mai departe.
      Am avut probleme cu räspunsul dar Anda a fost asa de amabilä si mi-a dat
      sfat cum pot sä comunic in viitor.Sper de asemenea cä mai sint curiosi, care
      asteaptä descrierile mele. Este primävarä si in Arcalia a fost intotdeauna o
      primävarä deosebitä. Am impresia cä multi visitatori sint interesati sä vadä castelul si parcul dendrologic.Pe partea dreaptä a castelului se intinde o pädure
      minunatä. La poalele acestei päduri cresc in luna martie multi ghiocei, viorele si
      clopotei.De ziua femeii, 8 Martie stringeam cäte un buchet de ghiocei sau viorele si le däruiam doamnei Ciocan-care pe timpuri era invätätoarea noasträ.
      Primii ghiocei, multi mai erau sub zäpadä, dar mirosul lor era deosebit.Mai ales
      pentru mine, care iubeam nespus de mult natura, florile si frumoasa mea grädinitä cu flori unde putem sä mä desfäsor dupä placul si ideile mele.
      Pärintii mi-au dat voie sä folosesc aceastä parte din grädina lor.
      Eu eram tare mändrä de increderea ce aveau pärintii mei privind cultura in
      grädinita mea.Pentru mine a fost bucurie mare, deoarece asa aveam posibilitatea sä pun in practicä ce invätam la scoalä in orele de botanicä.
      Inapoi la castel.Cineva a fäcut la mijlocul lui Januarie o rutä prin Arcalia, Castelul, fosta bisericä evanghelicä, Chirales si Tigäu.Pozele fäcute cu
      aceastä ocazie sint foarte frumoase. Zäpadä in tot parcul, chiar si poduletul mic
      peste päräu este fotografiat.Pe timpul copiläriei mele, era o zäpadä mare.
      Fugeam prin zäpadä, pe sub pomi si brazi, era o liniste deosebitä, aproape sä
      te prinä frica, si din cänd in cänd cädea din copaci zäpadä pe capul nostru, numai cäte un corb sau ciori rätäcite zburau deasupra prin copaci si se certau impreunä.
      Pe partea stängä dupä intrarea in Incinta castelului, era o cärare care ducea direct in pädure.Aceastä cärare din copiläria mea, poate mai existä si astäzi.
      In ori ce caz, chiar dacä nu mai existä aceastä cärare, dragi visitatori este important sä ajungeti sub pädure, chiar foarte important deoarece acolo se
      aflä ascunsä in pädure si probabil sub tufele care au crescut in toti anii,
      de neväzut in primul moment, o criptä a familiei Bethlen cu o inscriptie in
      Limba latinä.
      Data viitoare o sä scriu si despre acest monument, pe care locuitorii din Arcalia
      il numeau cripta grofului.
      Cu multä curiositate astept räspunsul vostru.
      Din depärtare vä salutä Katharin

      Ștergere
  14. Draga Katharina,

    Iti multumim inca o data pentru frumoasele descrieri si ne bucuram ca ai impartasit cu noi aceste aduceri aminte. Ne-ai facut, din nou, pofta de Arcalia si de-abia asteptam sa ne spui mai multe despre cripta grofului. Suna incitant! :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  16. Salutare !
    In primul rand, doresc sa spun ca; am ramas placut impresionat despre ce s-a povestit despre castel. Am aflat lucruri pe care nu le-am stiut.
    Vreau sa afirm ca sunt bucuros pentru faptu ca sunt originar din acest sat.
    Tin sa-i multumesc doamnei Katharina pentru cuvintele frumoase aduse satului Arcalia. Eu personal nu o cunosc. Dar, cred ca a cunoscut-o pe mama mea, ea copilarind in acest sat !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daniel, bine ai venit la bord! :) Ma bucur enorm ca ai descoperit aici informatii noi despre un loc drag tie si te mai asteptam, oricand, pe la noi!

      Ștergere
  17. Daniel, mä bucur pentru interesul din partea ta, privind castelul din Arcalia.
    Dacä crezi cä intrebarea mea nu este prea personalä, atunci spune-mi cine este mama ta.
    S-ar putea sä o cunosc, dacä a copilärit in Arcalia.Astept cu mare curiositate räspunsul täu.
    Katharina.

    RăspundețiȘtergere
  18. Sunt in posesia unei cärti care descrie satul Arcalia inainte de refugiul sasilor, adicä inainte de
    anul 1944.Fostul preot Johann Gökler care a träit dupä 1944 in Austria este autorul aceste cärti.
    In aceastä carte preotul descrie amänuntit obiceiurile, nuntile ,viata natiunilor si locuitorilor din
    Arcalia. Familia grofului Bethlen este de asemenea de multe ori amintitä in aceste descrieri.
    Nu pot sä spun cä este chiar centrul descrierilor, dar viata si traiul acestei familii este in ori ce
    caz impletitä cu viata si traiul oamenilor din Arcalia. In aceastä carte am gäsit si o rubricä
    care contine specificatii despre cripta grofului.Data viitoare mai multe amänunturi despre aceastä
    criptä. Katharina
    caste mult

    RăspundețiȘtergere
  19. Mama mea era cunoscuta in sat ca; Uța lui Briciu..
    Casa bunicilor mei (Ana si Iulian Briciu) este situata in centru satului.
    Mama mea a fost femeie frumoasa. Inalta, cu parul lung, blonda cu ochi albastri. :)

    RăspundețiȘtergere
  20. Dragä Daniel,
    multumim pentru informatii.Stiu cine sänt bunicii täi, au locuit in ulita romänescä, asa spuneam noi
    in timpul tineretei.Mama ta este mai tinärä ca si mine, sunt näscutä in 1947, Mama mea a fost
    o femeie frumoasä, scrii tu dragä Daniel.Cred cä este si acum frumoasä.
    Noi am locuit pe baltä, vä eu sint fata lui Andris Merci,sint sigurä cä bunicii täi cunosc familia mea.
    Katharina te imbrätiseazä pe tine si intreaga ta familie.

    RăspundețiȘtergere
  21. Incä o intrebare la Adresa ta dragä Daniel, s-ar putea ca bunica ta sä fie din familia
    Farcas? Mä insealä amintirile mele sau nu?
    Katharina

    RăspundețiȘtergere
  22. Da ! Este originara din familia Farcaş ( Farkas ). Bunica mai traieste. Din pacate mama mea, nu mai este printre noi, de trei ani.
    Pe balta, avea bunica o sora, pe Maria Duca.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragi vizitatori a acestui blog, vreau sä descriu asa cum promisesem despre cripta
      grofului care pe timpul tineretei mele -adicä pinä in anul 1966 cind m-am cäsätorit-
      a fost locul meu preferat.Aceastä criptä se afla direct in spatele grädinii bunicului
      meu. Era construitä intru-n loc foarte frumos, intre copacii mari de carpen.Am fost
      intotdeauna impresionatä de acest monument, pentru mine de multe ori chiar
      misterios.existenta lui. Sedeam pe treptele lui si citeam din cartea care o luasem cu mine, era o liniste deosebitä. Nu pot sä descriu amintirile mele care si acum
      dupä atäta timp mä urmäresc cu o pläcere su bucurie nemaipomenitä.
      Am vrut sä amintesc neapärat de acest monument, deoarece am impresia cä este putin uitat de vizitatorii care se intereseazä doar pentru castel.

      Ștergere
    2. Doresc ca in partea a douä a decrierii acestei cripte sä vä dau mai multe
      amänunte.Despre acest monument mai jos o descriere dintru-n act dupä anul 1848."Aceastä piaträ povesteste despre o pereche cinstitä si harnicä.El un
      bibliotecar intelectual, interesat pentru stiintä, cu credinta simplä care vine din
      suflet si la care sä gäsea prietenie adeväratä.Un om care träieste intr-o cäsnicie
      fericitä care este studiat si care este groful Johann Bethlen".
      Pe peretii acestei cripte mai este si urmätorul text in Limba latinä.
      "Aici se odihneste sotia grofului Johann Bethlen, näscutä Susanna Wesselenyi
      in anul 1764, decedatä in 31.Decembrie 1838.
      Nu este cunoscut dacä aceastä criptä este chiar numai un monument, sau sint
      din familia grofului si morti ingropati in aceastä criptä. Cineva a incercat in ori
      ce caz sä därime acest monument s-au sä ajungä in interiorul lui, in speranta cä
      gäseste in interior bijuteriile ingropate cu mortii, dar constructia este asa de stabilä cä tot efortul a fost de geaba. Nu stiu in ce stare se aflä cripa in
      momentul de fatä, dar pe timpul tineretii mele se mai vedeau urmele de topor
      sau lovitzurile fäcute in speranta cä constructia cedeazä.
      Acest dokument amintit spune de asemenea cä satul Arcalia a devenit renumit
      prin acest grof Johann Bethlen. Deja din anul 18o1 acest grof pomenit s-a
      ocupat de pädure, de livezile cu pomi, de serele cu flori deosebite, de parc si
      de o crescätorie de cai. Data viitoare mai multe despre castel si satul
      Arcalia. Katharina vä doreste multä bucurie cu lectura si informatiile transmise!!!

      Ștergere
    3. Dragä Daniel,
      imi pare foarte räu pentru mama si familia ta!
      Din familia Farcas am cunoscut pe gemenii Teodor si Teodora(din pärere de räu si ea de mult moartä) pe unchiul täu Gavrilä cu Maritii 4,pe unchiul täu Ion
      Farcas. Cu Petricä Bäban am fost itnr-o clasä la Arcalia. Dana, fata lui Ionicä
      Duca si-a construit casa chiar pe fosta grädinä a pärintilor mei. Tu träiesti in
      Romania sau America? Katharina

      Ștergere
  23. Doamna Katharina !
    Va multumesc pentru detaliile pe care le dati in privinta castelului din Arcalia, si a criptei. Dupa cum am mai scris; multe lucruri nu am stiut despre acest sat, si despre castel.
    Stiam doar ca a apartinut unui grof maghiar...
    Referitor la familia Farcas; Teodor traieste si ii stabilit de multi ani in America.
    Eu locuiesc in Romania. Mi-ar face placere sa ne cunoastem, daca mai veniti prin Arcalia !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Castelul a apartinut grofului Bethlen un grof maghiar, este adevärat.
      Numele Betlhen vine de la numele localitätii Beclean, numele tradus in limba
      maghiarä. Strämosii grofului se trag din localitatea Beclean, Jud.Bistrita-Näsäud.
      Aici familia Bethlen a avut de asemenea un castel, care in momentul de fatä
      este parcä folosit ca Spital.Unde se aflä acum familia Bethlen din Beclean nu-mi
      este cunoscut. Numele Johann Bethlen pe care l-am folosit eu in descrierea mea,
      este traducerea in limba germanä a acestui preot Gökler, care este autorul
      acestei cärti despre Arcalia.De fapt numele lui este Graf Bethlen Janos.
      Katharina.

      Ștergere
    2. Buna.Ma numesc Elisabeta.M-am nascut si traiesc in acest minunat sat si cel mai frumos, lucrez ca si angajata a Universitatii in acest minunat parc de 11 ani.Sper sa ma primiti si pe mine in cadrul grupului de comentatori.Ma bucur enorm sa intalnesc aici persoane care isi aduc aminte cu atat de mult drag de satul natal, de locurile unde au copilarit,desi sunt plecati de atatia ani din tara.Vreau sa va multumesc ca impartasiti cu noi ,cei mai tineri aceste amintiri si totodata sa va rog sa ma ajutati sa intru si eu in posesia unei copii a acelei carti despre care amintiti.Toate datele de care dispuneti dumneavoastra ne-ar ajuta foarte mult,deoarece nu avem foarte multe informatii scrise despre istoria locului,doar cateva date culese de mine de la badea Nelu Tarnovan, de la bunica mea care a locuit aproape de parc si a cunoscut-o si ea personal pe Ela sau de la familia Vaida cei care locuiesc acum in casa doamnei Anisca bucatareasa grofului.Vreau sa va dau o veste care sper sa va imbucure si anume ca aceste locuri pe care atat de frumos le descrieti,ma refer la parc si castel ,o sa intre intr-un amplu proces de reabilitare , (si cripta) si asfel vor putea beneficia de aceste frumuseti si urmasii nostrii.Si toate aceste date istorice ar putea fi transmise mai departe daca ar fi adunate intr-o brosura si publicate.

      Ștergere
  24. Referitor la cripta,multa lume nu stie de existenta ei,accesul este blocat de tufaris si nici nu se afla in suprafata actuala a parcului.Aceasta a ramas izolata in padure.In urma cu 5 ani am facut poze pe care le-am trimis Centrului municipal pentru Cultura Bistrita dar pana azi nu a fost nimeni interesat de acest monument.Momentan este in propunere de reabilitare dar o sa dureze putin mai ales ca nu se afla in interiorul parcului,practic acolo este padurea comunala ,domeniu public.

    RăspundețiȘtergere
  25. Doamna Katharina.Sunt Elisabeta.Am lasat un comentariu mai sus si revin cu o completare.Spuneam ca m-am nascut,am crescut si tariesc in Arcalia. Sunt chiar vecina cu Daniel Tamas,baiatul cu comentariul de mai sus.Acum locuiesc cu socrii mei,langa parc,pe strada cu balastiera, dar inainte,la casa parinteasca locuiam pe strada principala,vecina cu bunicii lui Daniel. Pe strada dumneavoastra, pe balta, locuia fratele bunicii mele din partea tatalui,Vasile Iuhas.Erau ei mai multi Iuhasi prin Arcalia.Eu sunt unul dintre descendenti.Sincer sa va spun eu am auzit de dumneavoastra,aveti cumva o sora sau cumnata Ibi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragä Elisabeta,
      in momentul de fatä nu am mult timp,mä bucur totusi cä am trezit curiozitatea
      unor consäteni.Cum as putea sä uit unde am copilärit si locurile mele dragi din
      copilärie. Fratele meu a träit si el in Arcalia, este Merci si Ibi este cumnata mea.
      Dragä Elisabeta, Juhas Vasile a fost sotul lui lelea Firä? Este corect sau mä
      insealä amintirile mele? De fapt oamenii din Arcalia mä cunosc sub numele
      meu prescurtat- Kathi-. Mä bucur nespus de mult pentru interesul acordat.
      Katharina

      Ștergere
    2. Mä bucurä nespus de mult si faptul cä sint in discutii si unele lucräri privind
      renovarea acestor minunate si importante locuri cu o istorie deosebitä.
      Sper de asemenea cä si unii dintre tinerii Arcäleni sint interesati pentru istoria
      Castelului si a satului Arcalia. La locul de fatä se poate face mai multä
      reklamä decät din depärtare. Sä fiti mändrii cä v-ati näscut in acest frumos sat.
      Comparati Arcalia si cu alte sate. Sint personal convinsä cä asa o istorie
      deosebitä si importantä nu are nici un sat apropiat de Arcalia. Vä indem
      si mi-as dori sä fiti mändrii si sä iubiti locul unde va-ti näscut si ati copilärit.
      Si acum din depärtare iubesc satul meu drag Arcalia, copiläria mea deosebitä
      si amintirile mele de neuitat.
      Katharina

      Ștergere
    3. Doamna Kathi.In mod sigur sunt foarte mandra de satul meu si asta incerc sa transmit si celor din generatia care vine dupa mine in special copilului meu.Da , va amintiti bine pe sotia unchiului Vasile o chema Fira,iar pe bunica mea,sora cu Iuhas Vasile o chema Elisabeta si locuia pe "ulita romaneasca".Parintii mei au fost Aurel si Maria Ghetu.
      In Frankfurt locuieste o verisoara de-a mea care tine legatura cu doamna Ibi.Daca sunteti de acord si nu va deranjez,oare ar putea ea sa va contacteze direct,pentru a ne ajuta cu unele informatii istorice de care dispuneti?Eu vorbesc cu ea la telefon si putem stabili unele detalii.
      Elisabeta

      Ștergere
  26. Draga Elisabeta,

    Bine ai venit la bord, printre noi, iubitorii de Arcalia! :) Sper ca te vei simti bine aici si ne vei impartasi toate amintirile tale frumoase, pe care le asteptam cu mare nerabdare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragä Elisabeta,
      citeva informatii privind cartea despre satul Arcalia.
      Editia acestei cärti a fost limitatä, autorul cärtii este si el mort. In anul trecut
      vroiam sä comand aceastä carte si pentru sora mea, am reusit prin Internet
      sä iau legätura cu fiul acestui preot Gökler. Fiul lui este farmacist si träieste in
      Austria in localitatea - Bad Hall-.Am aflat cä nu mai existä nici o carte ,din cauza
      editiei limitate toate cärtile s-au vindut. Pentru mine personal aceastä carte este de o mare valoare, este de fapt scrisä in limba germanä si nu as vrea sä o imprumut
      nimänui. Dacä totusi esti interesatä de amänunte din aceastä carte,dragä
      Elisabeta eu sint de acord sä i-au legätura cu verisoara ta.O sä gäsim precis
      o modalitate de intelegere. Dacä tu lucrezi pentru Universitate, ai posibilitatea
      sä descrii interiorul castelului, pe acest blog. Din interior pot sä-mi amintesc
      numai cä existau douä sobe mari si foarte decorative din faiantä. Una dintre ele
      se aflä in sala mare unde au loc iventirile.Se spune cä sobele au fost aduse din
      Austria, pe acel timp cu cärutele trase de boi. Sint de o minunätie extraordinarä,
      pentru mine incä odatä un semn cä groful a avut gust pentru frumusete.
      Pe aceste douä sobe, putin mai sus decit la mijloc se afä un sarpe cu o
      coroanä galbenä, care se spune cä este din aur.Acest sarpe este emblema
      familiei Bethlen si eu sint sträduitä sä aflä ce exprimä acest sarpe, si dacä
      reusesc sä gäsesc explicatia acestui semn o sä informezi cititorii.
      Istoria satului Arcalia este detailat descrisä in aceastä carte si mä bucur deja
      pentru descrierile urmätoare din partea mea.Katharina

      Ștergere
    2. Elisabeta,
      cine este verisoara ta, si cum o cheamä?
      Katharina

      Ștergere
    3. Doamna Kathi.Intr-adevar sobele de care pomeniti exista si acum si poarta emblema familiei Bethlen,sarpele si coroana,acceasi emblema pe care o intalnim si la intrarea in castel deasupra usii principale.Sunt pastrate in stare foarte buna doar usile lipsesc.In privinta cartii nu este nevoie sa-mi imprumutati originalul ci se poate xerocopia,urmand ca bineinteles sa va achit contravaloarea xeroxului prin verisoara mea,care se numeste Adriana si care merge din cand in cand in vizita la doamna Ibi.

      Ștergere
    4. M-am gändit cä este Adriana. Arsente a fost nu de mult aici in vizitä.
      Am cunoscuto pe bunica ta, lelea Vetä, de asemena pärintii täi, tatäl täu fiind
      multi ani gestionar la cooperativa din Arcalia.Stiu si unde au locuit pärintii täi,
      vecini cu Voivod Mihai. Ultima datä cind am fost acasä la Arcalia in anul 2o11
      i-am dat o pozä lui mätusa ta Irina pe care am fäcut-o impreunä in anul 2oo3 sau 2oo4. Dacä te intereseazä, poti sä o intrebi pe Irina dacä mai are poza.
      Eu sunt bucuros impresionatä cite amintiri si ginduri mai am de sat,
      locuitori si de prietenii din copilärie. Imi face foarte bine cä din cand in cand pot
      se redau mai departe cunostintele si aprecierile mele.De asemenea sunt
      bucuroasä cä nu am uitat limba romänä si mai putem comunica impreunä.
      Pentru toti o duminicä pläcutä!! Katharina

      Ștergere
  27. Castelul se afla intre Bistrita si Beclean, insa vizitatorii nu au acces in interior. Se poate vizita doar parcul dendrologic.

    RăspundețiȘtergere
  28. In conditiile descrise nu-l pot include in programele turistice care trec prin zona aceea acum...poate sezonul viitor dupa ce voi lua si eu legatura cu ei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sper foarte mult ca acest castel o sä fie inclus in ghidul turistic!!Precis o sä fie vizitat si admirat de multi turisti, aceastä minunatä bijuterie care sint convinsä cä o sä placä tuturora.
      De fapt ar fi important ca si interiorul castelului sä fie accesibil, ca si de asemenea parcul dendrologic.De asemenea importantä pentru visitatori ar fi si fosta bisericä evanghelicä din
      Arcalia. Despre istoria acestei biserici si de asemenea despre istoria satului Arcalia
      se gäsesc probabil informatii la Bistrita, la Casa Parohialä evanghelicä.Katharina

      Ștergere
    2. De cäteva säptämini Doamna Elisabeta Mihut, este in posesia unor copii in limba
      germanä, care traduse in limba romänä contin multe informatii despre satul Arcalia,
      despre obiceiuri,despre castel, despre biserica evanghelicä si propriu zis despre istoria
      intregului sat Arcalia. Doamna Mihut este angajatä la castel.Cine are interes, sä ia legätura cu Doamna Mihut, poate se gäseste o posibilitate de a traduce aceste copii.
      Katharina

      Ștergere
    3. Dragä Anda,
      felicitäri pentru cinci ani ,, Hai la Bord".Sper mult de tot cä nu obosesti sä ne prezinti si
      mai departe locuri de neutat din tara mea dragä. De asemenea sper sä ne incänti si
      in viitor cu descrierile si Informatiile tale de foarte mare importantä pentru visitatorii
      acestui blog. Succes si multä dragoste pentru acest Hoby al täu de ne pretuit!!!
      M-a bucurat mult de tot si descrierile Clujului, care a trezit in mine multe amintiri frumoase. Pentru tine si insotitorul täu numai succes si multä sänätate.Te salutä cu
      respect si multä admiratie pentru munca care o depui, Katharina din Germania.

      Ștergere
  29. pentru ca acum 2 ani când am fost acolo nu se putea vizita, am ”cotrobăit” doar pe potecile frumosului parc dendrologic și am admirat exteriorul castelului ”din povești”. :)

    RăspundețiȘtergere
  30. L-am descoperit și eu chiar duminica trecută. Absolut întâmplător, după ce GPSul ne-a scos de pe european, deși n-ar fi trebuit, și am dat peste un indicator spre castel. Într-adevăr, superb. Atât castelul (păcat că nu se vizitează și în interior), cât și parcul.

    RăspundețiȘtergere