Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

duminică, 17 iunie 2012

Dai 1 leu si ajungi la Dumnezeu

Dragii noștri, urmează să vă relatăm o întâmplare de acum 4 ani, care ne-a amuzat copios, dar în același timp ne-a și enervat. Atunci am aflat că o călătorie până la Dumnezeu costă doar 1 leu!

autostop bruneta

Iată-ne, deci, în 2008, într-o Dacia Logan închiriată din Timișoara. Dis-de-dimineață, am plecat din Băile Herculane, cu destinația Ponoare. Am mers, pe DN 67D, până în Baia de Aramă. Trebuia să facem undeva la dreapta, dar nu am găsit niciun indicator să ne îndrume, așa că, în centrul orașului, Ionuț (șoferul) coboară geamul și îi cere indicații unei doamne care aștepta (nu știam încă ce anume sau pe cine), pe trotuar.

Ionuț: - Pe aici se ajunge la Ponoare, Podul lui Dumnezeu...? (1-aveam o presimțire că suntem pe drumul cel bun; 2-ne-am gândit să întrebăm și de pod, că poate e mai cunoscut ca localitatea în care se află)

Femeia (la vreo 40 de ani): - Mergeți la Ponoare? (1-e vreo problemă dacă mergem acolo? să renunțăm la idee? 2-de ce ne răspunde cu o întrebare?)

Ionuț, încă nebănuind adevăratele intenții ale femeii, răspunde că da. Nici nu apucă bine să scoată afirmația pe gură, că doamna deschide rapid una din portiere din spate (eu - n.r.Anda - stăteam pe "locul mortului") și se strecoară pe banchetă. Ionuț nu sesizase mișcarea (își întorsese privirea, pentru o fracțiune de secundă, spre parbriz) și dă să-mi spună ceva, dar eu îl întrerup și îi fac semn să se uite în spate.

Ne uităm amândoi la femeia de pe banchetă și ea ne întreabă senină: Ați zis că mergeți la Ponoare, nu-i așa? Aici merită menționate două lucruri. 

1 - nu era mașina noastră, era închiriată. Trebuia să avem grijă și mai mare de ea și nu credem că autostopul ar fi fost pe placul celor de la firma de închirieri. Oricum, nu știam pe cine luăm cu noi și ce stricăciuni poate face atât mașinii, cât și nouă, la o adică. 

2 - Ionuț nu avea tricoul pe el, pentru că era 4 august și o căldură infernală. Asta a impulsionat-o pe femeie să urce tocmai la noi în mașină? Eu, dacă eram în locul ei, nu m-aș fi urcat tocmai din acest motiv!

În fine, ne spune că suntem pe drumul cel bun (cum bănuiserăm), tot înainte trebuia să mergem cam 5 km. Stabilim s-o debarcăm chiar înainte să trecem peste Podul lui Dumnezeu și când Ionuț oprește mașina, doamna întinde mâna printre tetierele scaunelor din față și aruncă, spre pieptul lui, o bancnotă de 1 leu, murmură un "Mulțumesc" și iese din Logan, la fel de repede cum intrase.

bancnota 1 leu

Au trecut câteva minute până ne-am dezmeticit, ca apoi să tragem o porție zdravană de râs, iar apoi am început să ne gândim la cele întâmplate. Acum, la 4 ani distanță, iată la ce concluzii am ajuns:
  1. de atunci, n-am mai luat pe nimeni care făcea autostopul 
  2. dacă era absolut necesar să cerem indicații, aveam portierele blocate
  3. când am terminat o tură de vreo 8 ore prin masivul Piatra Mare, a vrut unu să ne ia în mașină, de pe DN 1 și...tot insista, chiar dacă noi tot îl refuzam. Era un bărbat singur, pe la 8 seara și noi eram la capătul puterilor. Și eram pe "teritoriul lui Cioacă", așa că...nu, mulțumim
  4. poate Ionuț ar fi acceptat cu mai multă indulgență, oricum am lua-o, nesimțirea doamnei, dacă ar fi arătat ca femeile din imaginile care însoțesc acest articol:D
  5. doar 1 leu costă o călătorie până la Dumnezeu, până la podul lui? Nu doream să fim recompensați bănește pentru serviciul oferit, până la urmă nu a fost voia noastră s-o ducem până în Ponoare, dar privind cu ironie toată situația, credem că e cea mai ieftină și rapidă cale să ajungi la Dumnezeu! 

autostop blonda

surse foto: 1, 23
__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te cu noi, pe Facebook, in aventura calatoriilor prin Romania. Sau asigura-te ca nu ratezi nicio poveste. E simplu si rapid - vezi AICI

11 comentarii:

  1. De la Sofia Flori, pe Facebook: "‎:) interesant si ciudat"

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce stricaciuni ar fi putut sa faca intr-o super limuzina Logan de inchiriat in 5 km ? De atunci nu am mai luat pe nimeni cu autostopul. Pai tocmai spuneati ca nu ati luat cu autostopul, nu ati vrut sa luati, nu aveati aceasta intentie, dar n-ati avut incotro. Dupa acea intamplare conchid ca ati ramas la fel: sa nu murdariti masina. Sau poate ca mamaie ar fi putut sa roada tapiteria. Sau centurile.

    RăspundețiȘtergere
  3. Salutare!

    Loganul nu e cine stie ce masina, dar asta nu inseamna ca nu trebuia sa avem grija de ea, mai ales ca nu era a noastra si orice stricaciune ar fi fost reparata din banii nostri. Oricum, era modelul cel mai tare care se gasea pe piata in 2008. Doamna putea sa nu suporte prea bine hopurile din asfalt si sa vomite, de exemplu. Nu stiam daca are rau de masina sau nu. In fine, cum nu cunoasteam persoana, nu aveam de unde sa stim ce reactii are si e normal sa fii precaut cu strainii. De altfel, cand am adus masina inapoi in Timisoara, un angajat ne-a scos ochii pentru putinul praf care era pe caroserie.

    Inainte sa se urce doamna in masina, nici nu ne gandisem daca vrem sau nu sa luam pe cineva care facea autostopul, pentru ca nu ne facusem nimeni semn pana atunci ca sa ne gandim la asta. De atunci, nici nu am prea mai avut ocazii sa luam pe cineva, pentru ca masina proprie am vandut-o si nici nu am mai inchiriat alta.

    Speram sa te fii lamurit in privinta felului cum am vazut noi lucrurile. Si, te rugam, nu mai fii asa suparat pe noi;)

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu m-am amuzat citind articolul.
    Noi am patit-o cu autostopistii, in 2008 ne luasem masina, nou, dupa 1-2 luni am facut un drum pri tara,era prin decembrie,am luat 2 domni care faceau semne disperate( era zapada viscolea ger), i-am vazut unul cu diplomat si unul cu servieta, imbracati bine. Nu ne-am gandit nicio clipa ca ne-ar face rau noua sau sa distruga prin masina. (pana atunci nu se urcase nimeni in masina pe bancheta din spate) I-am luat, au mers cu noi aproximativ 20 km, au zis ca sunt profesori, si-au dat seama ca masina era noua... erau f sociabili. DAR NU AU AVUT STARE SI UNUL DIN EI A SCRIJELIT PE PORTIERA, a avut impresia ca e lemn si s-a dat la sculptat :( am vazut in ziua urmatoare minunea.


    O alta intamplare -caldura mare te sufocai...o doamna cu un copil de maxim 3 ani face semne disperate, o luam, copilul cu sticla de lapte cu biberon.
    Era drum putin virajat.... copilul agitat si de oboseala si caldura ..a fomat pe spatele scaunului din fata dreapta si pana sa gasim un loc sa tragem pe dreapta a mai dat o tura de voma si intre scaune pe frana de mana.... Imaginati-va cum e sa vii de la BT pana la Bucuresti cu un miros de voma in masina (lapte inacrit0.....desi la prima spalatorie am oprit....dar mirosul a ramas plus ca o perioada a ramas si patata tapiteria.

    Deci fara autostopisti.

    RăspundețiȘtergere
  5. Deci, temerile noastre se puteau adeveri. Si nici macar nu era masina noastra!

    Multumim ca ne-ati povestit cele intamplate si ne pare rau ca ati trecut prin astfel de experiente.

    RăspundețiȘtergere
  6. Salutare Anda&Ionuț, salutare dragi călători!

    Vreau să vă expun și altă viziune a autostopului, cea văzută de un autostopist "profesionist" care a călătorit 160 000+ kilometri astfel, în aproape toată Europa.

    Din punctul nostru de vedere, cei înghesuiți pe marginea drumului sunt "altă specie", să zicem că sunt navetiști, nu chiar autostopiști. Pentru mine un autostopist veritabil este cel care merge la cursă mai scurtă sau mai lungă (de obicei e mai lungă), are un echipament minim care îl scoate puțin în evidență (de obicei rucsacul), folosește de obicei foi cu orașele următoare prin care trece (eu le numesc generic "foi de drum"), știe unde merge, îi place și puțin aventura și de cele mai multe ori este o companie plăcută la drum.

    O regulă subînțeleasă (cel puțin în afara țării așa este): autostopul este gratis prin definiție. Adică ungurul, neamțul, franțuzul sau ce nație ar avea șoferul, nu știe ce ai căuta în buzunar la destinație, poate chiar s-ar teme de reacția asta. Omul te ia fiindcă vrea, că oricum are drum în acea zonă, nu face drumul special pentru tine. În schimb poate câștiga o experință plăcută, poate auzi povești din cine știe ce locuri și drumul poate fi mult mai plăcut. În România eu susțin cu tărie că e mai bine să oferi alternativa de a te lua ori ba, precizând dacă plătești sau nu, înainte de a urca în mașină. Așa eviți situații incomode.


    Autostopul presupune o anumită atitudine. Nu ești "milog la marginea drumului", ci ești călător. Călător cu acte în regulă. Poate chiar mult mai călător decât cel care te ia. Poate ai văzut 20 de țări, ai făcut lucruri deosebite, ai ce povesti nu doar șoferului, ci și nepoților și strănepoților. Nu e absolut nicio problemă în a merge "cu ocazia", este o alegere pe care o faci din nevoie, plăcere sau din comfortul de a nu depinde de programul altora (autobuz, tren).

    Am scris pe http://drumliber.ro multe despre autostop și încerc să promovez metoda aceasta mai ales în rândul celor care nu își permit să călătorească altfel. Este mult mai important să călătorești (oricum ai face asta), decât să nu călătorești. Oamenii cunoscuți și experiențele din călătorii te schimbă, îți arătă lumea altfel. Cum am pus și sloganul pe site-ul nostru (Drum Liber) - "vezi România[/Europa/lumea] cu alți ochi".
    Uite motivația mea în primul articol din seria cu autostopul: http://drumliber.ro/autostopul-cea-mai-flexibila-metoda-de-a-calatori-118-000-km-partea-1/


    Vă doresc să aveți parte de experiențe frumoase la drum și să luați cu voi autostopiști adevărați! :)

    Drum Liber!

    RăspundețiȘtergere
  7. Salutare din nou, Florine!

    Iti multumim tare mult ca ne-ai impartasit modul tau si al altor temerari de a privi calatoriile. Cu siguranta, data viitoare, daca vedem vreun drumet cu rucsac in spate si o foaie de drum, o sa oprim si o sa-l luam cu noi.

    Iti dorim, si noi, numai experiente frumoase si sa-ti faci amintiri nepretuite, pe care sa le depeni, mai tarziu, copiilor si nepotiilor! Drum bun in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  8. chiar interesant articolul... felicitari...

    RăspundețiȘtergere
  9. Îmi și imaginez cum arăta Ionuț cu banii pe el :-)) Fiecare autostopist pe care-l iei în mașină e o poveste în sine, avem și noi la întâmpări de-astea... Dar nu le luăm bani, ne bucurăm de experiență. Câte lucruri poți afla de la oamenii ăștia care folosesc autostopul ca să facă naveta sau ca să călătorească! Și noi am mers cu „ia-mă, nene” și suntem recunoscători că ne-a pescuit cineva din drum.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este una din intamplarile noastre preferate de care ne amintim des si cu drag. De atunci, am trecut peste punctul 1 si am mai luat autostopisti. Bineinteles, ar mai iesi niste articole, dar niciunul, pana acum, nu s-ar ridica la nivelul acestuia :)

      Ștergere
  10. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere