Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Cheile Corcoaiei. Vizitand superlativul carstic

Oglindă, oglinjoară, care sunt cele mai spectaculoase chei din țară? După ziua de 3 ianuarie 2012, noi știm răspunsul. Cel puțin în viziunea noastră. Vorbim de Cheile Corcoaiei, o rezervație geologică de 34 ha, cu o legendă fascinantă. Și o frumusețe naturală aproape inegalabilă.


La câțiva metri distanță de pancarta care anunță ieșirea din Cerna Sat, un zid masiv apare ca "nuca-n perete" în peisajul feeric de la poalele masivului Godeanu. Dacă n-ai ști ce se ascunde în spatele lui, ai trece mai departe și te-ai întoarce din drum, pentru că mai încolo e blocat de o alunecare de teren (controlată sau nu, nu știm). Te-ai bucura că ai văzut o localitate de la "capătul lumii" și ai pleca. Ai rata unele dintre cele mai frumoase chei din țară. Poate chiar cele mai frumoase...





În spatele acelui zid chiar urât se văd două podețe. Încă nu-ți dai seama ce urmează... Așa că fugi repede pe ele (nu prea repede dacă vii iarna, ca noi, că se alunecă bine pe ele) că e prea fain ce urmează ca să mai pierzi timpul...

Când ai ajuns la cel de-al doilea pod...SURPRIZĂ!!! Un val împietrit se "năpustește" asupra ta. Din păcate pentru el, și-a ratat ținta. Natura avea alte planuri pentru el. L-a oprit într-o veșnică tentativă de revărsare, condamnat să nu se spargă niciodată de perete de stâncă din fața sa. Pentru vizitatorul rătăcit cine știe cum pe aici, e ocazia perfectă să cutreiere pe sub bolta lui și să se minuneze de ce poate face natura. 





Pentru oamenii locului, natura nu a avut nimic de-a face cu minunăția de lângă Cerna Sat. Responsabilul pentru "bijuteria" de piatră este, de fapt, un...om. Iovan Iorgovan. Care s-a luptat cu un balaur cu 7 capete (cifră magică uzitată din greu în basme și legende), care sălășluia prin aceste părți ale lumii. Într-un final, balaurul s-a refugiat printre niște stânci. Eroul nostru a profitat de ocazie, a început să-i reteze capetele (ce poveste de groază!). Cu ultimele puteri, balaurul a încercat să scape și zvârcolindu-și coada, a lăsat urmele pe care le admirăm astăzi. După o variantă, balaurul nu a scăpat și a fost anihilat de sabia eroului. După altă relatare, el a reușit să scape. Noi înclinăm spre cea de-a doua, fiindcă am descoperit în zona Ponoare, la Podul lui Dumnezeu - unul dintre singurele trei poduri naturale funcționale din lume -, o legendă asemănătoare, cu un balaur ascuns în Peștera Ponoare, care a fost extirpat de Dumnezeu. Oare să fie același balaur, având în vedere că Ponoare nu e prea departe de Cerna Sat? Noi așa credem.





...să revenim la zilele noastre. Cheile nu sunt lungi, vizitarea lor nu durează mult. Din păcate. Dar sunt așa de spectaculoase încât fiecare secundă petrecută în ele valorează cât ore întregi în alte chei. Temperatura din interiorul lor este vizibil mai scăzută decât cea resimțită imediat după ce ieși din ele. Ca și cum ai fi atenționat că visul s-a terminat. Că te-ai trezit din realitate. Din păcate. Iarna, țurțuri mari și grei d-abia se țin de buza superioară a cheilor. Așa că ne-am plimbat în liniște, pentru a nu ne pricopsi cu gheață-n cap:D. Ne-am întors de trei ori ca să ne luăm "La revedere". Am vrut demult să le vedem și când, în sfârșit, am ajuns la ele, nu mai voiam să plecăm. Și suntem siguri că dacă vei ajunge și tu vreodată aici, "la capătul lumii", la un obiectiv prea puțin cunoscut (Doamne ajută!, încă își poate păstra farmecul nealterat, deși deja au apărut două inscripții de tipul "X a fost aici"), îți va fi și ție la fel de greu să te întorci la realitate...

La intrarea în chei


O bucată de gheață, văzută de aproape 



Pe aici se intră 



Zidul. Punct de reper. În fața lui se poate parca 

_______________________________________________
- Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te cu noi, pe Facebook, in aventura calatoriilor prin Romania. Sau asigura-te ca nu ratezi nicio poveste. E simplu si rapid - vezi AICI  -