Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

marți, 27 decembrie 2011

Jules Verne a venit in Romania si ne-a facut celebri

La poalele fascinanților munți Retezat, legenda se împletește cu peisajul neîntinat. Aici, a poposit la sfârșitul secolului XIX, un mare scriitor, pe care toată lumea îl cunoaște. Dânsul, ca mai toți străinii care ne "trec pragul", s-a îndrăgostit iremediabil de aceste meleaguri. Și, drept mulțumire pentru primirea călduroasă, ne-a făcut celebri în întreaga lume. Noi, în schimb, ce am făcut? I-am lăsat capodopera care l-a inspirat în ruină, fiind poate prea temători de faima care ne ajungea din urmă. Scriitorul era Jules Verne, inspirația era Cetatea Colț.


Pornește din Hațeg, ia-o spre Sântămărie Orlea, pe DN 66, iar de aici cotește pe DJ 686 și nu te opri până în Râu de Mori. De aici, continuă-ți drumul până în următoarea localitate, Suseni, și privește în sus. Printre frunze, vei dibui, cu greu ce-i drept, niște ruine. Ei bine, acolo e cetatea pe care o cauți și care face subiectul acestei povești. Pare așa de amărâtă, că nu se poate să nu-ți fie milă de ea. Dar dacă ai știi că marelui Jules  Gabriel Verne i-a atras atenția într-atât încât să-i dedice o carte ("Castelul din Carpați" - "Les chateau des Carpathes"), probabil te-ai mira că-ți inspiră milă și nu...prestanță. 

foto: Wikipedia

Gândindu-ne la audiența pe care o ating cărțile francezului din Nantes, este imposibil de imaginat motivele pentru care această fortăreață nu strălucește semeață sub razele mângâietoare ale soarelui și se ascunde sub frunzele anonimatului. Când străinii știu să spună despre România decât "Ceaușescu, Nadia Comăneci, Hagi și Dracula", "protagonista" unei aventuri marca Verne ne-ar fi putut promova...gratuit. Căci românii nu au plătit ca să apară în paginile cărții. Au fost, pur și simplu, ei înșiși - primitori, simpatici, fascinanți. Dar, se pare că ar trebui ca francezul să renască și să revină pe pământ românesc, ca să conștientizăm ce mare bine ne-a făcut! Evident, asta e imposibil. Însă, cetatea Colț încă mai speră... Își așteaptă vizitatorii și se bucură de fiecare în parte... Încearcă să-și țină fiecare cărămidă la locul ei, încearcă să supraviețuiască până un binevoitor îi va reda frumusețea de altădată... Aia care l-a cucerit pe J. Verne. Oare cât va mai avea de îndurat?


---

Vladimir Colin, care semnează traducerea ediției din 1967 a volumului apărut la Editura Tineretului, scrie pe coperta 4: "Jules Verne și-a îndreptat întreaga simpatie către un popor asuprit și dornic de libertate. Acest mic roman a creat un val de simpatie pentru "valahi" și a contribuit astfel - fie și indirect - la formarea unei opinii publice favorabile aspirațiilor către unitate națională a românilor".

Și iată cum își începea Jules Verne povestea despre "Castelul din Carpați": "Povestirea aceasta nu e fantastică, ci numai romanțioasă. Dat fiind că e neverosimilă, trebuie s-o socotim oare și neadevărată? Ar fi o greșeală. Aparținem unei vremi când totul se întâmplă, mai că avem dreptul să spunem: când totul s-a întâmplat. Dacă nu-i de crezut azi, povestirea noastră poate fi verosimilă mâine, grație resurselor științifice care constituie zestrea viitorului, iar atunci nu-i va da nimănui prin minte s-o treacă în rândul legendelor".


---

Pe panoul explicativ de lângă cetate:

Cetatea Colț datează de la începutul secolului al XIV-lea. A fost ctitorită de familia cnezială Cândea din Râu de Mori, ulterior devenită Kendefi.

Mai multe indicii au sugerat ideea că aceste locuri și, în special, cetatea Colț au fost sursa de inspirație a scriitorului Jules Verne, pentru romanul "Castelul din Carpați".

Scriitorul Ion Hobana semnalează, în cartea "20000 de pagini în căutarea lui Jules Verne" (1979), câteva coincidențe izbitoare: în roman, căpetenia satului se numea "jupânul Coltz", iar numele felcerului Patak (un personaj din roman) se traduce "râușor", din maghiară, la fel ca numele râului care curge în apropiere.

Mulți susțin că scriitorul francez a folosit ca sursă de inspirație o descriere geografică a Transilvaniei, făcută de Elisee Reclus. Cu toate acestea, în roman apar detalii pe care nicio lucrare geografică nu le suprapune cu atâta exactitate.

Publicistul Simion Săveanu, în cartea "Pe urmele lui Jules Verne în România", apărută la Editura Albatros, lansează ipoteza că, între anii 1878 și 1886, scriitorul francez a călătorit în Transilvania, împreună cu Luiza Teutch - o femeie extraordinară din Homorod (jud. Brașov), pe care a cunoscut-o în Franța, la Amiens. Tot el susține că Luiza a fost "ultima sirenă", ultima mare iubire secretă a lui Jules Verne.

Cu atâtea coincidențe, de ce nu am putea crede că iubirea lor și-a trăit cel mai fierbinte episod aici, unde amintirile au lăsat dureroase urme, inspirând celebrul roman, pe care scriitorul l-a îndrăgit cel mai mult. După publicarea romanului "Castelul din Carpați", Jules Verne s-a închis tot mai mult în sine, accentuând și mai mult enigmele cu care i-a plăcut să se înconjoare.



Descoperă Cetatea de Colț, acolo sus!

_______________________________________________
- Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te cu noi, pe Facebook, in aventura calatoriilor prin Romania. Sau asigura-te ca nu ratezi nicio poveste. E simplu si rapid - vezi AICI  -

2 comentarii:

  1. Zona este superba, iar castelul merita, chiar daca nu pentru el ci pentru peisajul de acolo de sus;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Noi nu am urcat pana la ea, desi dupa ne-a parut rau. Dar,asa-i, peisajul din zona merita, de oriunde, din orice unghi;)

    RăspundețiȘtergere