Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

vineri, 4 noiembrie 2011

Pietrele cresc? Da! La Costesti


În județul Vâlcea, pe DN 67, într-o curbă periculoasă, este o pajiște. Aceasta pare locul de joacă a unui gigant, care s-a distract cu niște pietre de diferite dimensiuni, vizibil grele, apoi s-a plictisit și le-ar aruncat. Dacă cunoști legendele locului, care vorbesc de câmpuri magnetice și de animalele care se feresc să se hrănească cu iarba din jurul pietrelor, sigur păsești temător pe lângă "jucării". Când te aproprii și le vezi forma stranie, "cicatricile" și înălțimea care poate să te întreacă, parcă ai vrea să te întorci. Apoi vezi un panou explicativ și parcă te mai liniștești: "pietrele care cresc" sau "trovanții" (și numele lor e ciudat! :D) au o explicație rațională.


Se pare că "jucăriile" gigantului au constituit sursa de inspirație pentru "Domnișoara Pogany" a lui Constantin Brâncuși, căci acestea s-au "rătăcit" și prin curtea casei părintești a sculptorului, de la Hobița.

Localnicii spun că pietrele cresc din pământ, constant, după o ploaie mai îndelungată, printr-o minune inexplicabilă, iar dacă privești în jurul trovanților, cu iarba care le înconjoară ca o mantie protectoare, ai putea să-i crezi pe cuvânt. Dar, de fapt, aceștia s-au format într-un perete din apropiere (îl vezi în imaginea următoare) și când au ajuns la o dimensiune potrivită, au căzut în pajiștea de sub perete și, în cădere, s-au sfărâmat, dând naștere unor forme trunchiate. Dacă privești spre perete, remarci următorii trovanți care vor ajunge, în următorii ani, pe pajiște.


Și chiar dacă inexplicabilul este explicabil (vezi informațiile de pe panoul explicativ, mai jos), ceva fascinant tot se simte în această arie protejată. O energie te cuprinde în timpul vizitei și simți că poate fi mai mult decât un fenomen geologic banal. Și de ce n-ai crede asta? O poveste fantastică este mai frumoasă decât una realistă...


----

Pe panoul explicativ (informații disponibile în română și engleză):

Ce este o rezervație naturală?

Rezervația naturală este acea arie naturală protejată al cărei scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic,faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.

Rezervația naturală "Muzeul Trovanților" a fost înființată prin H.G. Nr. 1581/2005 și este administrată de către Asociația "Koganyon", organizație neguvernamentală de protecție a mediului. Aceasta are peste 130 membri, majoritatea localnici și studenți sau absolvenți ai unor facultăți din domeniul științelor naturale, a fost înființată la începutul anului 2004 și are sediul în comuna Costești.


Termenul de "TROVANT" este specific literaturii geologice române și a fost introdus de Murgoci (în lucrarea "Terțiarul din Oltenia", 1907).

Trovanții (concrețiunile grezoase) reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce îi conțin, iar secreția neuniformă a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare. 

În Miocen Superior (Meoțian inferior - acum 6,5 milioane de ani), aici era un bazin de sedimentare (o deltă). Depozitul de nisip s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de râuri de pe continent (4-5 mm/an). 

O dată cu aceste sedimente, din apă se depun și produși chimici în exces (carbonați). Apoi, peste primele nisipuri depuse se așează alte sedimente, nisipul fiind presat sub stiva de deasupra. Apa este eliminată prin golurile rămase între particulele de nisip, iar acestea se tasează. Dacă în pachetul de nisipuri se acumulează o cantitate suficientă de soluție, prin cimentare, ia naștere o gresie. În cazul de față, cantitatea de soluție cu carbonați dizolvați a fost insuficientă și cimentarea s-a făcut doar în jurul unor centre, generând aspectul concreționar. 

În interiorul unui trovant

Localizare:

- pe teritoriul comunei Costești, în sudul acesteia, lângă Drumul Național 67 Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu

Are o suprafață de 1,10 ha și a fost constituit ca rezervație geologică. Trovanții au mărimi de la 2-3 cm până la aprox. 5 m.

Cele două condiții esențiale de formare a trovanților:

- existența unor sedimente nisipoase și conservarea unei largi porozități în ciuda compactării normale cauzată de presiune;
- prezența concentrațiilor locale (cu distribuție neuniformă) - "segregații" - de minerale specifice de componenți secundari dispersați în roca gazdă (fluide carbonatice în nisipuri).

Panoramă  de la Costești spre Parcul Național Buila-Vânturița

------- Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te cu noi, pe Facebook, in aventura calatoriilor prin Romania ! --------

4 comentarii:

  1. Frumoasa locatia...dar totusi nu tr promovata. A fost si un documentar la TVR despre aceste locatii dar nu s-a spus exact unde sunt deoarece sunt idioti care fura acele pietre si le vand in afara pentru decor...
    Oricum felicitari pentru tot ce faceti!

    Drum bun in continuare!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumim, Lucian, pentru apreciere.

    Ai dreptate in privinta idiotilor, dar nu puteam sa nu prezentam o minunatie de obiectiv turistic fara sa spunem si unde se afla;)

    Nu avem expunerea TVR-ului si speram ca cititorii nostri nu sunt idioti, ca sa nu fi facut o gafa:D

    Calatorie placuta si tie, cand pleci pe undeva!

    RăspundețiȘtergere
  3. Am trecut si eu prin Valcea anul trecut, si datorita faptului ca mai vazusem acele pietre din mers, am hotarat ca de aceasta data sa oprim. Sunt niste pietre simple, oarecum normale, dar de dimensiuni mai mari, si fiecare piatra pare sa aiba povestea ei.

    RăspundețiȘtergere
  4. Magda, par a fi niste pietre simple, dar chiar asa cum spui si tu fiecare pare sa aiba povestea ei, si asta le transforma din niste pietre simple in unele deosebite :D.

    Multam de comentariu:)

    Te mai asteptam pe la noi oricand.

    RăspundețiȘtergere