Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

miercuri, 2 noiembrie 2011

Parcul Luigi Cazzavillan: Micul Paris din centrul Bucurestiului


Despre unul dintre avantajele de a locui în capitala României am vorbit AICI, dar simțim nevoia de a mai adăuga unul, după ce am descoperit o fărâmă de "Mic Paris". Având în vedere dimensiunile metropolei și timpul destul de limitat în care bucureștenii mai au chef și răgaz de a o explora, este foarte ușor să descoperi locuri noi, chiar în centrul orașului. La o plimbare în miez de toamnă, am nimerit între străzile Temişana, intrarea Temişana, Transilvania şi Luigi Cazzavillan, în sectorul 1. În afară de clădirile care încă mai amintesc de începutul secolului XX, "ruginite", scorojite, "bolnave", ai zice că nu mai e nimic de văzut, dar un pâlc mari de arbori, care înconjoară un scuar, pare promisiunea unei schimbări de opinie.



...și după ce ai pătruns pe aleea mărginită de arbori, parcă simți că te plimbi pe un culoar al timpului, trecând de la agitația specifică unui mare oraș la o liniște desprinsă dintr-un secol trecut. Iar la capătul culoarului, ajungi la destinație: fântâna realizată de Filip Marin (tot dânsul a sculptat și "Frumoasa adormită" din Herăstrău) în cinstea ziaristului român de origine italiană Luigi Cazzavillan




Minunăția de fântână a fost construită în 1905, în același an în care a fost amenajat și parcul, și se compune dintr-o bază decorată cu trei putti (n.r. conform DEX, putto = denumire în sculptura și pictura italiană pentru motivul plastic al copilului Amor; amoraș. ♦ Denumire dată figurilor de îngerași care apar frecvent în compozițiile iconografice sau decorative din epoca Renașterii și apoi în baroc) - din care unul susține o plăcuță pe care d-abia se mai disting cuvintele "patriot activ şi binefăcător" - și un bust al celui în numelui căruia a fost realizată această operă de artă.


Cu un aspect ca o mini pânză de păianjen, parcul are o configurație în manieră italiană, cu trasee geometrice, cu alei circulare și accese pe diagonală, străjuite de arbori columnari și a fost reamenajat în 2005. Iar pentru cei care simt nevoia disperată a unei schimbări de aer, fără să părăsească marele oraș, această frântură de "Mic Paris" este garanția unei satisfacții de liniște, pace, relaxare și bună dispoziție.

Un balcon din zonă

Ne urmărea fiecare mișcare, într-o nișă dintre două clădiri din zonă 

------

Dar oare cine a fost Luigi Cazzavillan, de are în București o stradă și un parc care-i poartă numele?

Ei bine, dânsul s-a născut în 1852, la Arzignano, în Italia și a părăsit această lume în Ajunul Crăciunului din 1904. Ce a făcut în 52 de ani de viață? 

Conform Wikipedia, a luptat ca voluntar în armata lui Giuseppe Garibaldi, în armata franceză și în Legiunea italiană, apoi, în 1877, a venit în România, în calitate de corespondent de război al unor ziare italiene.

A lucrat, o vreme, ca profesor de limba italiană la liceele „Sfântul Sava” și „Matei Basarab” din București și a fondat Școala italiană. Și-a continuat activitatea ziaristică editând, în 1880, ziarele "Frăția româno-italiană" și "Tezaurul familiei". La 20 august 1884, a fondat ziarul "Universul", unul dintre primele cotidiane de informație românești, a cărui celebritate persistă și în zilele noastre.

Tot în anul 1884, Luigi Cazzavillan a editat "Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat". Revista conținea articole sau comentarii științifice, biografii sau sfaturi și rețete practice și a fost considerată „cea mai veche și mai apreciată revistă scrisă pe înțelesul tuturor pentru răspândirea științei și cunoașterea lumii prin călătorii”, adică un strămoș al "magazinului de amintiri" Hai la Bord :D.

În timp ce era director al ziarului "Universul", dar și reprezentant în România al fabricii italiene de biciclete Bianchi”, Cazzavillan a amenajat din banii săi un velodrom nou, pe șoseaua Kiseleff, lângă Arcul de Triumf. Velodromul, cu o pistă de lemn în lungime de 333,33 metri și o lățime de 6 metri, a fost inaugurat la 14 septembrie 1896. În 1898, velodromul a fost demontat și pista a fost vândută ca lemn de foc pentru a se acoperi datoriile la fisc, rămase neachitate.

Nu-i așa că a fost o mare personalitate care a iubit România?
Dar, în urma sa, nu a rămas nicio fotografie, ci doar o caricatură...

foto: Wikipedia

Parcul, văzut din satelit 
foto: Google Earth

------- Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te cu noi, pe Facebook, in aventura calatoriilor prin Romania ! --------

5 comentarii:

  1. Este parcul meu preferat din Bucuresti...desi l-am descoperit abia asta-primavara:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ne bucuram ca ti-am facut o surpriza placuta;) si noi l-am descoperit de curand si ne pare rau ca nu am facut-o mai repede. Dar mai bine mai tarziu decat niciodata :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Interesanta statuia :) Nu stiam de ea si nici de parc... Inca un loc nou de descoperit :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Si noi l-am descoperit destul de recent si ne-a placut mult. Bucurestiul are si alte locuri interesante, uita-te aici: http://hai-la-bord.blogspot.com/p/bucuresti.html

    Ne bucuram ca ti-am aratat un loc nou pe care sa-l vizitezi;)

    RăspundețiȘtergere
  5. Acum cateva minute, pe Facebook, administratorul paginii "Parcul Luigi Cazzavillan" a lasat urmatorul mesaj:

    "Multumim!Este cu adevarat un loc deosebit!Parcul Luigi Cazzavillan va asteapta cu drag!"

    RăspundețiȘtergere