Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

vineri, 16 septembrie 2011

Iubire sau tradare, la Crucea Alba?

La Foișorul Roșu, am observat în pădurea de vis-a-vis o pată albă în "marea" de frunze ruginii - era o cruce simplă, dar cu un efect puternic asupra noastră: am vrut să mergem lângă ea, imediat!


De pe DN 67 D, la o intersecție mică în stânga cu un drum care coboară spre oraș în dreptul cazinoului, ai 45 de minute până la Crucea Albă. Traseul este ușor, în serpentine - când mai lungi, când mai scurte -, iar primul obiectiv pe care-l bifezi dacă mergi pe aici este ultimul foișor colorat, de data asta în albastru. Este un bun prilej de a-ți trage sufletul, dacă nu ești un obișnuit al muntelui, sau doar un prilej de a studia natura din jurul tău. Ultima porțiune a traseului este un pic mai dificilă, cu serpentine înguste și scurte și un semi-grohotiș, dar nimic de speriat.

Asta e intersecția de care scriam mai sus

Un "prieten" întâlnit la Foișorul Albastru 



Serpentinele 





Porțiunea mai dificilă 


Când ajungi la o intersecție de indicatoare - unul îndrumându-te spre Izvorul Jelerău, celălalt spre Vârful Domogled, vezi observa în stânga ta o piatră mare. În spatele ei, se "ascunde", parcă, Crucea Albă - un mister cocoțat pe o rocă dură, la 538 m.


Foișorul Albastru 



În interiorul Foișorului Albastru 


Aici este locul ideal de unde poți privi, poate, cea mai frumoasă panoramă asupra văii Cerna, asupra masivului Godeanu și asupra stațiunii. Dacă ești atent și-ți ascuți privirea, poți vedea tumultul râului care șlefuiește picioarele unui pod, clădirile-foste bijuterii și chiar poți saluta Foișorul Verde, despre care am vorbit AICI, și Foișorul Roșu.

Crucea Albă


După cum spunea placa informativă, spre mirarea noastră - era nouă, numai arborii din jur pot desluși istoria Crucii Albe, singurii martori ai evenimentelor de dinaintea apariției acestui simbol al creștinismului. Una dintre legendele locului "spune că un tânăr, pentru a-și arăta dragostea față de iubita lui, a hotărât să cucerească muntele Domogled, ce se înalță impunător asupra stațiunii Băile Herculane. Vrăjit de grandoarea și spectaculozitatea peisajelor, a pășit în gol și a îmbrățișat, astfel, pentru totdeauna, viața eternă". Conform unor scrieri, - deci, povestea asta pare dovedită - "această cruce a fost înălțată în memoria unui ofițer care a luptat sub comanda generalului Ion Dragalina, în primul război mondial. Moartea nefericită a acestui ofițer a survenit în urma mișeliei dușmanilor, care au retezat picioarele podului pe care îl traversa în drumul lui de la Podeni spre Herculane".

Foișorul Roșu

Foișorul Verde 

Hotelul Roman 



În plan îndepărtat, cu zăpadă, masivul Godeanu 





Pinul negru de Banat 


Traseul, vedere din satelit via Google Earth

Ție care variantă, cea a îndrăgostitului sau cea a ofițerului, îți place mai mult sau crezi că este cea care explică cel mai bine existența Crucii Albe?

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe FacebookSau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!

4 comentarii:

  1. Amandoua sunt triste, ca de altfel multe alte legende inventate de oameni... Dar ce locuri frumoase ati cutreierat si ce fotografii frumoase ati facut. Ca de obicei :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumim pentru apreciere. Tot parcul Domogled-Cerna, cu perla Baile Herculane, sunt locuri care mai de care mai frumoase, asa ca nu aveam cum sa mergem undeva urat, nici daca insistam neaparat:D

    RăspundețiȘtergere
  3. Ca inginer ce sunt si ca iubitor de istorie, trag mai tare spre varianta a doua! Plimbari placute sa aveti...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Receptionat ;) Multumesc pentru urare, asemenea!

      Ștergere