Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

joi, 25 august 2011

Povestea fascinantă a unui martir, descoperită la Biserica din Turia

Turia (sau Torja, în maghiară) este o comună destul de mare din judeţul Covasna, aflată la aproximativ 12 km de oraşul Târgu Secuiesc. Deşi n-ai crede, aici ai multe de văzut - un conac, o biserică romano-catolică şi o statuie-monument închinată unui erou. Pentru că merită, vom rezerva câte un post fiecăruia dintre aceste obiective. Azi vorbim despre biserică.


De pe internet aflăm că biserica este construită în jurul anului 1831, că în 1990 s-a renovat şi că aparţine cultului romano-catolic. Parcurgem mai departe informaţiile şi aflăm că familia Apor a fost o mare sprijinitoare a bisericii. "Ok...", ne zicem. Nu cunoaştem nimic despre acestă familie, dar probabil au fost celebri la vremea lor. Citim mai departe... Din această familie se trage episcopul martir Apor Vilmos (1892-1945) , declarat fericit în anul 1997. Ei, asta chiar ne-a atras atenţia. De ce un episcop este martir şi în baza căror considerente a fost declarat sfânt? Această întrebare a fost începutul călătoriei pe tărâmul unei poveşti fascinante, cea a teribilelor evenimente prin care a trecut neînfricatul episcop.

Drum pitoresc lângă biserică


Se făcea că Baron Vilmos Apor de Altorja era episcopul Győr-ului (oraş din Ungaria) în timpul celui de-al doilea Război Mondial. În vara anului 1944, el i-a scris arhiepiscopului Jusztinian Seredi cu scopul de a-l convinge să adopte o atitudine puternică împotriva guvernământului. De asemenea, el a apelat la sediul central al Gestapoului din Berlin în încercarea de a-i elibera pe evreii din Győr şi a-l determina pe comandantul armatei naziste să renunţe la ideea asedierii oraşului.

Scări spre biserică

Indicatoare spre obiectivele turistice sau administrative (poliţie, poştă s.a.) din zonă 

Pe 28 martie 1945, în Vinerea Mare, în timp ce armatele sovietice ajungeau în Győr, el şi-a oferit locuinţa drept adăpost multor femei şi copii. Când "Armata Roşie" a luat cu asalt locuinţa sa, el a fost împuşcat în încercarea de a le proteja pe femei de viol. Vilmos Apor a murit în urma rănilor provocate de împuşcătură, dar femeile au fost salvate.

În curte


Astăzi, o statuie din districtul XII al Ungariei îi este dedicată şi locul unde este amplasată a fost redenumită în memoria sa. În 1997 a fost beatificat de către Papa Ioan Paul al II-lea, iar Apor îşi duce somnul liniştit în mormântul din catedrala din Győr (îl vezi în imaginea următoare). În România, nu este amintit nicăieri, probabil pentru că nu este român şi nu a trăit în patria noastră, deşi familia sa a contribuit, probabil decisiv, la construirea bisericii din Turia, Covasna, România este amintit doar în cetatea Sighișoara, printr-un bust pe care majoritatea oamenilor îl ignoră, trecând indiferenți pe lângă el. Sau mulți nici nu știu de existența lui. În această categorie ne-am aflat și noi până pe 25.06.2012, când Robert Codescu, ne-a informat că există un bust și că, de fapt, România l-a omagiat într-un fel. Foarte bine! Alţi martiri sunt reţinuţi în Turia, numeroase cruci, efigii şi chiar monumentul de la ieşirea din localitate fiind dedicate altor martiri, tot de origine maghiară.

Mormântul lui Vilmos Apor, din catedrala din Győr

Efigie pe o latură a bisericii


Dar să revenim la biserica care ne-a determinat să aflăm povestea fascinantă de mai sus. Lăcaşul de cult este suit pe un mic deal, care nu-ţi ia mai mult de 1 min să-l urci. Pe la ora 9, într-o duminică dimineaţa, atunci când am descoperit-o noi, curtea "mustea" de linişte. Poate prea multă. Şi chiar dacă era duminică, nu se ţinea  nicio slujbă. Sau poate, totuşi, era prea devreme pentru îndatoririle creştine sau poate în biserică nu se mai ţin slujbe. Ce-i drept, uşa era închisă cu un lacăt. Plimbându-ne prin curtea spaţioasă, acoperită de o mantie verde, am remarcat că ne plimbăm, de fapt, printr-un cimitir. Poate aceasta era cauza liniştei...mormântale. Când am ajuns în spatele bisericii, am dat de un Logan deschis, dar care nu avea niciun "însoţitor". Am făcut cale-ntoarsă spre maşină ca să nu dăm nas în nas cu eventualul şofer care putea să ne reproşeze că invadăm spaţiul sacru atâta timp cât biserica este închisă (evident, nu am fi înţeles ce ne spune, dar presupunem că asta ne-ar fi zis), nu înainte de a arunca o privire printre frunzele copacilor, unde am zărit o frumoasă statuie la care ne-am grăbit să ajungem.




Despre ce statuie este vorba, cum arată şi întreaga poveste, pe larg - într-un post viitor: vezi AICI

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe FacebookSau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!

6 comentarii:

  1. Ne bucuram ca ti-au placut informatiile pe care le-am oferit.

    Te mai asteptam pe la noi.

    Pe curand, Ioneanu!

    RăspundețiȘtergere
  2. Robert Codescu24 iunie 2012, 21:40

    am să-mi permit să fiu răutăcios în România EXISTĂ o statuie a lui Apor Vilmos în Cetatea Medievală a Sighişoarei http://www.trivago.ro/sighioara-86629/monument-istoric-memorial/apor-vilmos-2278698 pe care recunosc că am descoperit-o DOAR fiindcă la licenţă am avut ca temă de proiect "Cetatea Medievală a sighişoarei în ritmuri contemporane" că altfel nu mă dădeam :P rotund p-acilea !!! Vă pup pe amândoi !!! :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu ne suparam, Robert. Cand aflam informatii noi, chiar ne bucuram. O sa modificam in articol informatia. Se pare ca, totusi, Romania l-a omagiat cumva si asta nu are de ce sa ne deranjeze.

    Multumim pentru informatie si te mai asteptam cu sugestii, observatii sau, pur si simplu, la o noua navigare prin povestile frumoase ale Romaniei. Te pupam!:*

    RăspundețiȘtergere
  4. Robert Codescu25 iunie 2012, 14:25

    Dacă se poate vă pot expedia fotografia cu statuia să fie PLAUZIBIL articolul !!! MULŢUMIM de informaţii.

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu e nevoie, Robert. Cine vrea s-o vada, poate accesa link-ul pe care l-ai mentionat in comentariul precedent. In articol, am vrut sa punem accent pe povestea lui (foarte interesanta, dupa parerea noastra) si pe biserica pe care am vizitat-o in Turia. Data viitoare cand o sa mai trecem prin Sighisoara, poate o sa-i facem chiar noi o poza;) Si o sa-i dedicam un articol separat, ca merita.

    RăspundețiȘtergere