Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

vineri, 26 august 2011

Cazare-: Pensiunea Lacramioara din Turia

După cum am promis într-un post anterior, a venit momentul să dezvăluim misterul asupra experienţelor pe care le-am avut în judeţul Covasna în ceea ce priveşte cazarea.

Prima "dezvăluire": Pensiunea "Lăcrămioara", din Turia
sursa foto: turistinfo.ro

Iată-ne în vinerea dinaintea mini-vacanţei de 15 august, în încercarea de a găsi un loc drăguţ de cazare pentru sâmbătă şi duminică, preferabil în Băile Balvanyos. Ionuţ sunase deja la celebra pensiune din Băi (numita "Cetate"), dar fiind faimoasă, evident că nu am găsit niciun loc liber. Aici intru eu în acţiune (Anda) şi mă apuc să caut pe internet, plină de optimism. Găsesc aproximativ 5 opţiuni şi mă pun pe sunat. Primul răspuns=prima reuşită. Cel puţin asta credeam atunci.

Se pare că în cazul celor de la pensiunea "Lăcrămioara", minciunile încep din lumea virtuală şi se continuă, fără niciun regret, şi în viaţa reală. Pe site-ul ultra-cunoscut www.turistinfo.ro, care oferă cam toate informaţiile de care ai avea nevoie pentru a-ţi găsi cazarea mult dorită, se specifica că pensiunea se află în Balvanyos!, pe strada Principală, la nr. 100. OK... Sun la numărul afişat pe website şi îmi răspunde un tânăr (aşa sugera vocea lui) care deşi avea accent unguresc, vorbea foarte bine româneşte! O primă impresie bună. Îl întreb dacă au o cameră liberă, pentru două persoane, pentru două nopţi şi el îmi răspunde afirmativ, specificând (fără să-l întreb, văzusem în pozele urcate pe site) că avem baia în cameră. O a doua impresie bună. Îl întreb cât costă camera, el îmi zice că 80 lei (foarte ok pentru condiţii asemenea). Îl întreb dacă-i spun numele meu şi nr-ul de telefon sau cum procedez pentru a rezerva şi el mă întreabă dacă vin sigur. Îl lămuresc că da. Apoi, îmi atrage atenţia asupra faptului că, de fapt, pensiunea nu se află în staţiune (aşa cum era specificat pe site), ci în comuna Turia, la câţiva km de Balvanyos. Întreb unde e Turia (nu ştiam atunci), dacă înspre Bixad sau înspre Târgu Secuiesc. Îmi răspunde că e la 10 km de Secuiesc, dar mă roagă să-mi mai confirm o dată dacă vin sigur pentru că a mai avut experienţe în care s-a rezervat şi clienţii nu au mai apărut. Îl lămuresc, din nou şi, pentru a-l linişti că venim sigur, i-am spus şi pe la ce oră ajungem (în jur de 19-20).

sursa foto: turistinfo.ro

Fericiţi că avem unde să dormim şi că am nimerit aşa de bine chiar de la primul telefon, pornim a doua zi spre Turia. Pe la ora 15, sunăm la pensiune pentru a-i asigura pe proprietari că venim şi aceştia ne confirmă că ne aşteaptă şi ne explică cum ajungem la ei. Deci, până la destinaţie, stăm liniştiţi. Ajungem în Turia pe la 21 (cu o oră întârziere faţă de ora la care spusesem că ajungem) şi ne luăm după singurul indicator din localitate care arată spre o pensiune, chiar spre "Lăcrămioara". Observăm că nici adresa de pe site nu e corectă, pensiunea nefiind situată pe strada Principală, ci pe o uliţă lăturalnică. Ne zicem că e mai bine aşa, o să avem parte de linişte. Ajungem la poartă şi Ionuţ se duce să ia în primire camera. Eu îl aştept, în maşină, să se întoarcă pentru a lua bagajele. Trec 5 minute, trec 10 şi se fac vreo 15 min şi Ionuţ nu apare. Mă gândeam ce o face atât. Îi arată cumva mai multe camere din care să aleagă una pe plac? Când eram pe punctul de a merge să văd cum stă treaba (mă plictisisem), îl văd cum iese pe poartă extrem de îngândurat. "Aoleu. E ceva nasol", mă gândesc. Şi avusesem dreptate.

Exact camera asta am primit-o, dar de nervi nici n-am mai scos aparatul foto
sursa foto: turistinfo.ro

Supărat şi oarecum nervos, Ionuţ îmi spune că proprietarul nu ştia că avem rezervare (stupoare!), că probabil am vorbit cu fiul lor care nu le-a transmis (ştiusem că vorbisem cu un tânăr,dar e vina clientului, nu-i aşa?) şi că am venit prea târziu (oare de ce făcusem rezervare, nu ca să avem camera asigurată indiferent când ajungeam?), deci nu mai are liberă nicio cameră cu baie proprie şi că trebuie s-o împărţim cu o altă familie. Fază care nu ne-a convenit deloc, măcar să fii lăsat din preţ în aceste condiţii. Ne hotărâm că vom sta doar o noapte (oricum nu se ştia că "rezervasem" două), iar a doua zi vom căuta altă cazare (deşi, în zonă eram siguri că nu găsim nimic). Şi, până la urmă, bine am făcut pentru că duminică am avut parte de o şedere superbă, culmea, tot în Covasna.

Problemele de la "Lăcrămioara" nu s-au oprit aici. Intrăm în pensiune, urcăm nişte scări de lemn foarte abrupte, ajungem la ultimul etaj (unde ni s-a oferit o cameră) şi "inspectăm" baia care, de fapt, avea două părţi - WC-ul, oglinda şi chiuveta (minusculă, la care dacă te spălai udai totul în jur - am văzut asta d-abia a doua zi, de dimineaţă) exact în dreptul uşii de la camera noastră şi duşul cu o altă oglindă în capătul holului. După ce vedem camera (care arată destul de bine, Slavă Domnului), observăm că prosoape nu există nicăieri (am verificat peste tot) şi că singurele disponibile sunt doar la băi - un singur exemplar! Practic, două familii trebuiau să folosească acelaşi prosop. Ne enervăm! Ionuţ coboară pentru a încerca să facă rost de prosoape INDIVIDUALE (măcat atât pentru 80 de RON) şi eu rămân în cameră. Mă aşez pe pat şi stupoare! - acesta scârţâie din toţi rărunchii, chiar dacă te mişcai extrem de încet. Stând pe pat şi încercând să nu mă mişc (nu vroiam să las impresia că se întâmplă "lucruri necurate"), aud că se aude tot ce se întâmplă în camera alăturată şi pe hol (ne-am luat adio de la intimitate). 

sursa foto: turistinfo.ro

Ionuţ se întoarce în scurt timp...fără niciun rezultat. Îmi spune, amuzat, cum a "negociat" obţinerea prosoapelor. A găsit-o pe soţia proprietarului care nu ştia nicio boabă de româneşte. El întreabă cum poate face rost de nişte prosoape, iar dânsa spune: "Prosoape? Prosoape avem!". Ionuţ: "Da, ştiu, am văzut în baie. Dar este doar unul pentru două camere!". Unguroaica repetă acelaşi răspuns şi Ionuţ s-a lăsat păgubaş şi m-a "delegat" să caut de cazare chiar în acea noapte, pentru că el nu stă în aceste condiţii, pe banii ăştia, aici şi că probabil fiul lor aduce lumea la pensiune chiar dacă au liber sau nu. 

Între timp, mai face o ultimă încercare să aducă prosoape care, până la urmă, este încununată de succes şi de explicaţia proprietarului cum că fata care se ocupa de asta a plecat şi din cauza asta nu aveam noi prosoape în cameră. Evident, de săpun sau gel de duş pentru fiecare locatar nu a putut fi vorba. La duş era un singur săpun (plin deja de păr când am ajuns eu acolo), iar la WC-ul cu chiuvetă - un gel de duş (noroc cu ăsta, deşi trebuia să ţi-l iei cu tine în cealaltă cameră).

sursa foto: turistinfo.ro

A doua zi, când să plecăm, vine proprietarul la noi şi ne spune că ne-a verificat maşina şi ne-a atras atenţia asupra problemelor vizibile pe care le are caroseria (le ştiam şi noi!) şi ne-a recomandat un tinichigiu din Turia care ne-ar rezolva problema. Probabil vroia să ne înbuneze pe ultima sută de metri şi să ne arate cât de amabil este dumnealui. Ne-a şi direcţionat cum să ieşim din curtea pensiunii (probabil ca să fie sigur că nu-i stricăm gardul). 

Norocul nostru că am o avut o zi plină de aventuri prin locuri superbe (despre care vom vorbi în curând) şi am uitat, destul de repede, neplăcerile de la pensiunea cu nume de floare. 

TU CE AMINTIRI AI LEGATE DE CAZAREA DIN ROMÂNIA? DAR CU CEA DIN JUDEŢUL COVASNA?


__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe FacebookSau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!