Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

miercuri, 25 mai 2011

Pe carari (ne)stiute...

Ce faci când te trezești în cel mai frumos oraș din România și știi că n-ai la dispoziție decât câteva ore până când te vei întoarce în Capitala situată atât de departe? Chiar ne-am trezit (pe la 6 dimineața, când trenul a sosit, cu întârziere, în gara Timișoara Nord) și chiar nu aveam destul timp la dispoziție (obligațiile din București ne determinau să plecăm cu trenul de 19-50). În consecință, ce rămâne de făcut? Să cutreieri prin zone mai puțin cunoscute turiștilor sau, dimpotrivă, să le revezi pe cele de care îți era atât de dor...

Piața Ionel I.C. Brătianu și fântâna Punctelor Cardinale; în plan secund - Biserica Evanghelică Luterană

Noi am vizitat bastionul "Maria Therezia", o curte interioară desprinsă din albumele cu țări de pe malul Mediteranei, Muzeul Satului, Grădina Zoologică și, la finalul zilei, ne-am răcorit cu o bere (evident, Timișoreana!-produsă în cea mai veche fabrică de bere din România, care datează din 1718), la o terasă din centru - cu catedrala maiestuos pigmentată (în stânga), cu fântâna cu pești, susurând lângă noi și cu Opera, în dreapta, care-și arunca umbra asupra bănățenilor ieșiți la plimbare...

Bastionul, vedere din piața Ionel I.C. Brătianu




Curtea interioară a bastionului 






Bastionul este renovat și cochet, dar aerul de altădată pare că l-a părăsit. Vechimea, care conferă eleganță și autenticitate, nu mai "respiră" printre crăpăturile cărămizilor. Construit între anii 1730-1735, el este una dintre ultimele amintiri ale cetății din Timișoara. Doar alte două locuri (parcul Botanic și calea Al. Ioan Cuza) mai păstrează urma fostei fortăreți în stil Vauban* (asemeni celei din Alba Iulia, vezi AICI).

După ce am salutat bastionul inaugurat de Elena Udrea, ne-am îndreptat spre Tribunal, unde, vis-a-vis, am pătruns într-un alt veac, într-o altă lume... Balcoanele mici și strâmte, cu gărdulețe din fier forjat se ghiceau în spatele câtorva rufe "spânzurate" la soare. Uși din lemn, divers colorate și scări ascunse în culoare întunecoase înconjoară o curte interioară care ne-a amintit de suratele ei din Spania, Italia sau Grecia. Lipseau portocalii, dar căldura ne pătrunsese, deja, până-n măduva oaselor...













* vezi și comentariul lui Heman_romania

DESPRE MUZEUL SATULUI - AICI ȘI ZOO - AICI

__________________________
Daca ti-e pofta de si mai multe povesti, imbarca-te pe FacebookSau asigura-te ca ajungi la timp in port cand o noua poveste apare la orizont. Biletul se ia de AICI, simplu, gratuit si rapid!

2 comentarii:

  1. Heman_romania1 iunie 2012, 19:21

    Timisoara nu e stil Vauban

    câteva motive pentru care Timisoara nu este Cetate de tip Vauban (aceste observații sunt valabile și pentru ADA-KALEH):
    1.Vauban a enuntat doar 3 sisteme în toată cariera sa.
    2.Primul sistem este preluat 100% de la maestrul săU Blaise Francoise Comte de Pagan.
    2.Sistemul 2 este executat doar la Belfort si Landau.
    3.Sistemul 3 este executat exclusiv la Neuf Brisach.
    4.Savoya era dusmanul de moarte al lui Vauban, cei doi s-au si războit cu câteva ocazii.
    5.Nici un sistem Vauban nu era adaptat terenurilor mlăstinoase (toate sisteme de fundare vaubaniene fiind pe cărămidă, iar la Timișoara s-a folosit sistemul olandez pe piloti din stejar).
    6.Cetatea Timisoarei nu dispunea de nici un TURN-BASTION( caracteristica de bază a sistemlor Vauban).
    7.Timisoara nu avea contragărzi late detasate din bastionul poligonului de pază cum se întâmplă în cazul fortificatiilor Vauban.
    8.Nici o cetate Vauban nu avea mai mult de 3 centuri fortificate. Timisoara avea 4 (inclusiv calea acoperită si glacisul).
    9.Ravelinele Sistemelor Vauban aveau fete si flancuri, iar cele de tip Muller sau Pagan (cum e cazul Timisoarei)aveau doar fete.
    10.La o analiză amănuntită se poate observa apartenenta paternului folosit la Timisoara la filiera germanică (sistemul Muller), care însă seamănă izbitor cu sistemul francez al Contelui Pagan (cei doi fiind contemporani.
    Mai mult de atât, se stie că Timisoara este amplasată pe mlastină, ori sistemul Pagan era singurul sistem francez (inspirat direct din Scoala Olandeză de Fortificare) care avea sistemul de fundare si pe piloti din lemn (Vauban funda exclusiv pe piatră sau cărămidă. Prezenta caponnierelor (cazematele detasate amplasate în santurile cetătii) sunt o caracteristică a sistemelor germane de fortificare.
    Studiată în detaliu se observă că cetatea Timișoarei întradevăr NU ESTE CETATE DE TIP VAUBAN.

    RăspundețiȘtergere
  2. Salutare!

    Multumim pentru rectificare. O sa tinem minte. Noi nu am studiat in detaliu acest aspect. Ne-am bazat pe informatiile pe care le-am gasit pe internet, din care aflasem ca "Introdus în Transilvania în sec.XVIII, sistemul Vauban a fost aplicat la construirea noilor cetăți de la Alba Iulia (cea mai mare și puternică),Timișoara (cea mai mare cetate din Imperiu după Budapesta și Viena), Oradea, Arad și Făgăraș, toate datând din sec.XVIII" si ca, la un moment dat in istorie, "un nou rând de fortificații de tip Vauban, vin să întărească apărarea cetății". Cand am observat forma fortificatiilor cetatii din Timisoara (care aratau precum cele din Alba Iulia), ne-am zis ca e clar Vauban.

    RăspundețiȘtergere